Archive for December, 2009

War. What Is It Good for?

December 31, 2009 By: WeeGee Category: Life, Politica, Prostii

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Melodia saptamanii (46)

December 30, 2009 By: WeeGee Category: Melodia Saptamanii, Muzica

I don’t need to fight… To prove I’m right… I don’t need to be forgiven… Din cand in cand dau peste filme bune (sau seriale in cazul de fata) care au coloane sonore (la fel de) bune. So this week’s song is one of them… Probably one of the best rock songs ever. Enjoy!

Nemilosu’ Intergalactic

December 29, 2009 By: WeeGee Category: Life, Natura, Sport, Traveling

Cu mult mai putin extrema, si ceva mai aproape de capitala pariziana (raportat la Barkley, Badwater sau TransEurope), dar in aceeasi masura de cruda fata de alergatori, l’Origole isi poarta cu mandrie numele. Aceasta cursa de aproximativ 75 de km impartiti in 3 bucle, care se desfasoara in padurile din departamentul Yvelines, la cativa kilometri de Paris, detine unul din cele mai mari recorduri de abandon din Franta. O adevarata proba ucigatoare, cu un procent de 70% de abandonuri pe an.

La fiecare inceput de decembrie, 500 de oameni se pregatesc sa infrunte “bestia”, dornici sa ajunga pana la sfarsit. Natura consuma foarte rapid fortele concurentilor: frigul, ploaia, noroiul care pe unele portiuni ajunge pana la nivelul genunchiului si in care aproape innoti, sfarsitul de sezon, moment in care nu esti neaparat in cea mai buna forma fizica, si faptul ca treci de doua ori prin fata punctului initial de plecare, deci aproape de dusuri, de masina, de sacul de dormit, pentru ca cele 3 bucle revin mereu la start. TOATE ACESTEA SUNT PERFIDE.

Startul este intotdeauna momentul in care sperantele sunt la cel mai inalt nivel, toata lumea este pregatita sa plece si sala de sport unde ai ocazia sa te schimbi dupa fiecare bucla vibreaza cu energia participantilor. Startul nu are nimic spectaculos in ceea ce priveste ritmul la care se desfasoara. Toata lumea porneste incet, incercand sa isi menajeze fortele. Cei 75 de km care vor urma nu sunt deloc usori. In special ca iti supui organismul la un efort fizic intens, intr-o perioada in care el in mod normal se recupereaza (startul cursei este la ora 22:00). Dupa 3 km de trotinat pe drum pavat in interiorul satucului de unde se da startul, plutonul face brusc la stanga si intram in padure. Daca pana in acel moment, totul parea “gestionabil”, bestia incepe deja sa isi arate primele semne de adversitate contra alergatorilor. Drumul se ingusteaza brusc, si devine innoroiat. Plutonul este obligat sa se rasfire si sa se lungeasca pentru a putea innainta. Din loc in loc, exista suficient spatiu lateral pentru a putea depasi, daca iti permiti sa te aventurezi. Drumul clasic de trail (ganditi-va la un soi de cursa off-road dar la care participa oameni, nu masini) este din ce in ce mai namolos, pe anumite portiuni nu poti sa mai avansezi alergand ci esti fortat sa mergi.

Cei din fata ta impun ritmul. Si apoi, dupa aproape 2 ore de drum oarecum plat, urmeaza proba de foc, in care se vor elimina cei mai putin motivati. O urcare pe o panta de peste 30 de grade, printre arbori, pe un sol la fel de noroios ca cel pe care tocmai l-am lasat in urma, dar care avea macar avantajul de a fi plat. Urcatul pantei dureaza aproximativ 8 minute, suficient pentru a-ti trage suflul un pic, si urmeaza apoi coborarea, pe acelasi gen de denivelare, insa de data asta tehnica este suficient de importanta, pentru a evita rostogolitul pana in vale. Dupa ce am terminat cu acea coborare, a urmat inca o serie de 8 minute de urcare si vreo 5 de coborare, si apoi inca una si inca una. Muschii picioarelor iti explodeaza deja si tot corpul urla la tine sa te opresti. Dar nu poti sa te opresti, pentru ca nu e nimeni sa te aduca inapoi in civilizatie. Esti in mijlocul padurii, cu vantul care urla printre copaci si tu trebuie sa urmezi balizele pentru a fi sigur ca ai macar o sansa de a mai vedea un loc ferit si cald in care sa-ti lingi “ranile”.

Dupa ce ai trecut proba pantelor, si cand deja ai lasat in spate vreo 2 ore in care ai depus suficient efort cat pentru o saptaman intreaga (in mintea ta), trebuie sa accelerezi din nou ritmul, pentru ca terenul ti-o permite, iar barierele orare te forteaza sa alergi. Daca nu termini in limita barierelor orare, esti automat descalificat. Mai rontai o ciocolata, mai bei un pic de apa, si alergi. Alergi si alergi. Platoul pe care te afli in momentul asta nu mai prezinta nici un pic de aparare contra vantului care acum sufla cu toate fortele si tu nu ai unde sa te ascunzi. Brusc, temperatura corpului o ia la vale intr-un ritm alarmant. Vrei sa ingheti in mijlocul namolului, poti sa te opresti aici. Daca vrei sa mai apuci sa vezi si rasaritul a doua zi, trebuie neaparat sa alergi. Alergand, te mai incalzesti un pic. Dupa 4 ore si 20 de minute, am terminat prima bucla (28 de km). Ajuns la sala de sport de unde am pornit, am la dispozitie 10 minute in care sa ma schimb, sa fac plinul cu apa si mancare si sa reincep. Bucla a doua asteapta, si cu cat stai mai mult in sala de sport, la caldura, cu atit incepe sa devina din ce in ce mai greu sa te motivezi sa iesi din nou afara pentru o noua “repriza de suferinta”.

Asa ca, dupa ce am apucat sa rontai cativa biscuiti si sa beau apa cu zahar si arome numita Coca Cola, am umplut camel bak-ul cu apa, si am plecat iarasi. Bucla a doua este cea mai dificila. Este compusa numai din reprize de urcat si coborat pante. Singurul lucru care te mai tine inca in cursa in momentul asta, este mentalul. Corpul a cedat de mult, absolut toate simturile iti sunt incetosate, iti simti inima batand in venele ochilor, nu iti mai pasa de nimeni si nimic. Vrei doar sa termini calvarul. Dupa 5 ore, si 24,25 km cu o diferenta de nivel de 1050 de m pozitiv, vezi din nou sala de sport initiala si ai ezitari in ceea ce priveste continuarea cursei. Iti pui serioase intrebari “dar eu de ce naiba fac asta”?

Si totusi, daca nu o termini parca degeaba ai venit…

Asa ca o incepi si pe a treia. Organizatorii te incurajeaza, spunandu-ti ca e cea mai usoara dintre toate. Doar 22 km cu 250 de m de denivelare pozitiva. Dar dupa tot ce ai vazut in noaptea aia, parca nimic nu mai e usor. O cursa anterioara, in aceleasi conditii, pe o distanta similara ca si ultima bucla, am terminat-o intr-o ora si 38 de minute. Bucla a treia am terminat-o la 10:41 a doua zi dimineata. 12 ore si 41 de minute in care am simtit ca am facut ceea ce mi-am promis. In care am ajuns in multe situatii in postura de a ceda si totusi nu am facut-o. O cursa in care nu concurezi decat cu tine insuti. La sfarsitul acelei curse, ai un cu totul alt mod de a vedea expresia americana “the penny has dropped”.

Si in momentul ala, inevitabil, ai mai crescut un pic…

by my friend, Deni (you are THE MAN!).

All Good Things Come to an End

December 28, 2009 By: WeeGee Category: Cars, Fun, Top Gear

Si iata ca sezonul 14 din Top Gear a ajuns la final… din pacate. Insa show-ul se desparte de noi (sper ca doar pe 2009) cu un episod de exceptie. Click pe poza pentru download. Enjoy!

Top Gear

LE: mea culpa… se pare ca mai vine un episod pe 3 ianuarie… and quite a neat one, cu Lexus LFA, SLS AMG si Insignia VXR, precum si cu capetele intelepte ale F1 pe BBC, Brundle si Coulthard… stay tuned.

Melodia saptamanii (45)

December 24, 2009 By: WeeGee Category: Melodia Saptamanii, Muzica

Mai bine mai tarziu decat niciodata… uitucul de mine a… uitat de ziua de miercuri, care tocmai ce s-a incheiat. So here‘s this week’s song… pentru ca in perioada asta se implinesc…

PS: no more posts for a few days. Craciun fericit si toate cele!…

My Christmas Present

December 23, 2009 By: WeeGee Category: Cars, Media, Sport

It is here, brought by the media, special delivery from the daddy of Formula 1. Azi dimineata Michael Schumacher a semnat (sau a anuntat… ca de semnat o fi facut-o mai inainte) cu Mercedes GP. Pentru 3 ani!… Need I say more? Cat sunt de… bucuros si mai ales nerabdator sa il vad in actiune? Ca sunt foarte mirat ca mai poate si vrea la anii lui, si ca si echipa mai crede in el? Ca sunt putin suparat ca “a tradat” culorile rosii? Si ca trebuie sa imi mananc parul?… Restul va urma… iar distractia abia acum incepe. Pana atunci puteti citi despre acest lucru aici si aici, declaratia lui Schumacher aici, precum si pareri ale unora implicati in F1 aici.

I’m a Criminal!

December 23, 2009 By: WeeGee Category: Life, Personale, Prostii

Tocmai ce am primit o instiintare ca autoturismul cu numarul ala-bala a(m) fost depistat prin noiembrie cu colosala viteza de 85 km/h in Puchenii Mari (au sud du Ploiesti), deci intr-o zona de maxim 70 la ora, buey. It’s funny pentru ca, cu doar cateva saptamani in urma, auzisem ca s-a inaugurat o autostrada… si, din cate stiu eu, autostrazile nu trec prin localitati. Ah, da, e intre Turda si Gilau… pentru cea dintre Bucuresti (cica capitala) si Ploiesti (cica tot un oras maricel) mai am de asteptat cativa ani. Sau zeci. Sau sute…

Mircea, up the ante and make another bet! Nu mai vreau sa ma ia radarul cu 85… pretty please!?!

Insuportabila usuratate a timpului

December 23, 2009 By: WeeGee Category: Istorie, Life, Politica, Prostii

Acum vreo 2 zile ma trezesc de dimineata, ca un om constiincios (uneori), si pornesc sa dau o fuga la scoala (vietii) pentru a rezolva niste trebusoare. Ca sa ajung la 8 ar fi trebuit sa ma scol la 6 juma’ sau pe acolo which is killer in this weather and shit. Scopul era sa ajung pana in 10, sa mai prind niste oameni, asa ca plec eu la un rezonabil 8 si un sfert (pe sistemul – la cat o fi, doar sa nu fie prea tarziu), in speranta ca pe la un 9 voi ajunge. Doar aveam abonament RATB si, cu un singur schimb, imi ramanea de mers pe jos destul de putin. “Schimbul unu” era un autobuz. Il iau aproape gol… insa primii doi km ii facem in ritm de… ‘rickshaw’. Daca drumurile ar fi (mai) curatate de zapada?… Daca oamenii nu s-ar inghesui pe trepte ca sardinele, ca sa se poata inchide usile? Cum era aia cu femeile si autobuzul? Mereu mai vine una/unul… Daca ar fi traficul mai lejer?… asta deja e o utopie la ore de varf. In fine, ajung la Erorile Revolutiei, locul de schimb de vehicule. Dupa traversarea strazi prin nametii de juma’ de metru de pe margine, ajung si in statia de unde trebuia sa iau tramvaiul. “Ia tramvaiul, ajunge repede ca are linia lui”, mi s-a spus. OK, so that’s the thing to do. Vine si tramvaiul… dupa vreo 15 minute… ca doar pe la statia aia circula vreo 5 linii diferite de tramvai. Dar daca ar veni mai des si astea? Mai ales la orele alea la care lumea chiar are nevoie sa ajunga din A in B… Daca aveam si eu mai mult noroc si nu venea al cincilea de cand eram eu pe refugiu, ci primul?… Dar daca refugiul asta ar fi ei el o chestie normala, nu un kkt de 50 de cm care se umple imediat de oameni si pe care ti-e frica sa nu aluneci fie spre linia de tamvai, fie spre sosea?… Eh… deja am prea multe pretentii… Ma sui si in super 25-ul care avea sa ma duca la destinatie. Si mergem noi asa binisor o statie, doua. Apoi se opreste… la 100 de metri de o statie, dupa ce abia plecase din ea. Si sta 5 minute… si sta 10 minute. Si noi stam ca prostii… nici nu ni se spune nimic, nici nu facem ca McIntyre, sa ne dam jos din vehicul sa vedem ce se intampla. Pana la urma avansez in tramvai si… vad un alt tramvai in fata noastra, pe linie… imi zic sa cobor sa vad ce a produs coloana de tramvaie… Coloana era doar un tramvai care se defectase, iar noi eram in al doilea. R U fucking kidding me? On a Monday morning? Daca ar fi si tramvaiele astea mai… noi… sau mai bune?… Whatever… o iau la picior mai departe, ca alte linii pe acolo nu prea sunt (decat tot tramvaie). Si merg de la Viilor la Mall-ul Libertatii pe jos, pe un trotuar plin de zapada. Doar nu ii zice “Trafic greu” degeaba… pardon, “Progresului” mai nou… riiight. Si ma opresc intr-o statie in care ajungeau si alte linii. Insa primul care trece este tramvaiul defect… impins de cel in care am mers eu 1-2 statii. Nu opresc, normal, se duc direct in depou… probabil. La un moment dat vine si un (alt) 25, just what I needed. YES, my fix is here! Deja eram un car de nervi si un cacat inghetat, all-in-one. Dansam o droaie de oameni pe trotuar, in statie, intrucat se adunase o coloana mare de tot si tramvaiele soseau ca un tren marfar de 2 km, asa ca cel de care aveai tu nevoie nu ajungea primul ci poate oprea la mama dracului in intersectie, la 100 de metri mai in spate. Si, intr-un tarziu, ajung in ultima statie (pentru mine). Cobor… alte refugii inguste, alte trotuare flancate de ziduri de zapada… Traversez si o iau pe langa mall-ul al’ nou. E bine ca avem multe mall-uri… Mai merg cateva sute de metri si ajung la destinatia finala (5… sau 6?). Ma uit la ceas si vad 10:05… sa imi phoot palme… si totusi imi rezolv problema pentru care venisem, o chestiune de nici un minut… Si daca ma gandesc bine, puteam sa nici nu vin… si sa abordez situatia dupa anul nou, pentru ca nu era ceva atat de urgent, se pare… Si plec inapoi spre casa. De data asta fara defectiuni ale mijloacelor de transport in comun, insa tot cu multa aglomeratie, cu aceeasi zapada murdara si multa, cu aceeasi oameni… pentru ca astia sunt(em)… Ce mult imi place democratia si capitalismul!… Nu astea din Romanica, pentru ca noi nu avem asa ceva. Da, stiu, e mult mai bine acum, blogger-ii mari si-au luat masini, mobila, electrocasnice si calculatoare multe in ultimii ani, deci e clar ca traim bine!… Si nu, nu plang dupa vremurile “alea”… ar fi culmea… Doar ca… e pacat… All these “what if’s”…

La 20 de ani trecuti degeaba, ce mai conteaza 2 ore pierdute intr-o dimineata oarecare?…

6 cai Reloaded

December 23, 2009 By: WeeGee Category: Fun, Life, Virale

Pacat ca nu au luat teapa…

December 22, 2009 By: WeeGee Category: Life, Politica, Prostii

Postul asta trebuia sa se numeasca “Mircea, da-le teapa!”, dar asa e cand zici ca faci o chestie si o tot amani… (si) de asta o sa iasa un articol cam repezit, probabil. Nu am mai urmarit stiri interne legate de politica si una alta pe langa, de cand am zis ca ma las de ele si de tot ce e in jurul lor (mai ales), dupa alegeri (turul deux). Si, dupa cum am zis tot acolo, nu m-am mai uitat nici la emisiunile lui Mircea Badea, din motivele enumerate, (si) pentru ca nu mai vroiam sa ma enervez inutil. Si pana acum functioneaza de minune treaba. Ignorance is indeed bliss.

Mi-as fi dorit ca Mircea sa nu se fi tinut de cuvant in pariul lui cu B.B. Kings (Boc si Berceanu) legat de autostrada… chiar as fi vrut asta mult. De ce? Din mai multe motive… unul ar fi pentru ca zosii si piticii sa se (mai) cace pe ei, mai mult decat au facut-o deja, pentru ca M.B. nu ar avea cuvant. Altul ar fi pentru ca nu este o autostrada in adevaratul sens al cuvantului. Suntem de 20 de ani in… ahem… democratie si capitalism, iar cei pe care ii votam (sau nu) sa ne reprezinte, se lauda grandios ca au mai dat in folosinta 42 de km de (pseudo)autostrada? Ma lasi… De fiecare data cand vad cate un sustinator portocaliu din asta orbeste (ca aia cumparati intra la alta categorie) sau pur si simplu un cetatean fraier(it) ca zic(e) “macar astia au mai facut ceva…”, imi vine sa ii pocnesc in mintea lor bidimensionala (that’s a quote) si plina de suficienta. Fratilor… cand te multumesti cu putin, putin ai. Pardon, nu ai nimic… De asta noi avem sub 300 de km de autostrada dupa 20 de ani de asa zise ‘vremuri bune’, in timp ce Ungaria sa zicem, care e capitalista tot cam de 20 de ani si nu e nici pe departe spuma Europei, are peste 1000, ea fiind sub jumatatea Romaniei ca populatie si/sau suprafata. Asta pe langa muuulte alte neajunsuri. In plus, pe mine personal o autostrada intre Turda si Gilau, doua localitati care impreuna au o populatie cam cat a catorva blocuri din Berceni, de aici din jurul meu, ma incalzeste la suflet ca o frectie la un picior de lemn. Nici cand o sa merg la Cluj, lucru care se intampla o data pe an, nu imi va folosi la nimic. Insa principalul motiv pentru care as fi vrut ca Badea sa nu respecte “pariul” ar fi ca Guvernul ar merita o astfel de teapa. Sigur, daca el nu s-ar fi tinut de cuvant, pe cei doi B si pe guvernanti in general i-ar fi durut la bas…ca. Ei sunt bine mersi la locsor caldut, nu au nici o grija. Dar… va dati seama? Barbati plini de speranta s-ar fi aruncat de pe blocuri, femei care il indragesc ar fi bocit o saptamana intreaga iar copiii mici s-ar fi oprit din crestere daca Mircea nu si-ar fi respectat promisiunea… Boc si Berceanu, may they burn in… a huge fireball, ar fi meritat o astfel de teapa cu varf si intesat… ar fi fost doar o palida consolare pentru 20 de ani de promisiuni nerespectate, 20 de ani de hotie crunta, 20 de ani de batai de joc… de amagiri ca “astia macar au facut ceva” sau ca “cu astia(lalti) speram sa ne fie mai bine”… de voturi cumparate pe ulei si paine, pentru ca asta inseamna democratie… chiar daca votul meu e “scump” si necesita realizari si rezultate, altele vor fi oricum fara gandire pe termen lung, pentru ca disperarea si foamea primeaza in fata ratiunii, iar pentru noi tot una e cine este la putere, asa ca de ce sa nu ne alegem si noi cu un banut sau niste mancarica daca votam ce ni se spune…

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Insa M.B. s-a tinut de cuvant. Nu a asteptat nici macar cele 30 de zile de care a zis initial, ca sa vada in ce stare se prezinta autostrada dupa o luna de la inaugurare. A iesit si si-a facut numarul in Piata Victoriei, langa Guvern, la -7 grade Celsius, imbracat doar intr-un sort… Pacat… Pentru ca nu o sa inteleg niciodata de ce un banal cetatean responsabil (banuiesc) trebuie sa se tina de cuvant in fata unui Guvern iresponsabil si mincinos…

PS: …daca voi (parlamentarii) nu il vreti pe Boc, eu il vre(a)u! Deja ar fi alta discutie, insa ce parerea au oare fanii Basescului de numirea ca premier TOT a lui Boc? Mai surprinde pe cineva? Nesimtirea si tupeul sunt la ele acasa cand vine vorba de acest pres…edinte. Oh, ce viitor luminos ne asteapta…

PS2: chiar imi doresc sa se dovedeasca clar si fara urma de indoiala ca filmuletul cu Base si copilul e o facatura, astfel incat fanii lui sa strige in gura mare ce bun e el pentru ca NU a facut o anumita fapta rea… pentru ca pe unii atat ii duce capul si normalitatea trebuie ridicata la rang de virtute atunci cand e vorba de conducatorul iubit. Base, felicititari! Vrei o prajiturica?