An Ending
Just another day… the usual daily crap… Bad sleep, some school, some music, some comp, cold outside, cold inside. No inspiration. Just reflection…
Maybe Champion’s League can save the day a bit. Or Niko Bellic…
Good night…
Just another day… the usual daily crap… Bad sleep, some school, some music, some comp, cold outside, cold inside. No inspiration. Just reflection…
Maybe Champion’s League can save the day a bit. Or Niko Bellic…
Good night…
I dreamed (of) an earthquake… quite a biggie, but the buildings and everything else stood firmly. Probabil ca subconstientul lucreaza… it usually does, one way or another. Nu stiu daca din motive de Haiti, de Chile sau de 4 martie ‘77, sau pentru ca ieri am aflat niste… lucruri. Could be because either of them, or both (or maybe none). Lucruri pe care nu… simteam nevoia sa le stiu (din moment ce… nu stiam de ele), pe care nu trebuia sa le stiu sau care nu ma privesc in mod direct. But being stuff about someone I know, that someone felt like telling them to me. Maybe just for… information. Or maybe because of some kind of… guilt. Or maybe just to rub it in even… kidding… but who knows, one can take into account all the possibilities. But most likely it’s just the first… And although the news was somewhat …surprising or even shocking a bit, it wasn’t completely unexpected. For me at least. Maybe just a bit sooner than I thought. Se pare ca povestile din viata mea care au inceput candva cu niste macinici/mucenici au parte de… dezvoltari spectaculoase tot prin preajma acestei sarbatori… Anyway… “Stirile” nu m-au surprins dar nici nu m-au suparat, afectat sau lezat… lucruri pe care, in alte circumstante poate, le-as fi simtit. Si nici nu m-au bucurat sau ceva de genul asta. Ci doar m-au facut sa (ma) gandesc un pic mai profund. In primul rand la mine. De fapt doar la mine. Si ast(e)a pentru ca lucrurile de genul asta au ajuns sa… reuseasca cel mult sa… ma gadile la parul de pe coae sau sa imi stoarca o lacrima din cur. Sorry for being so graphic about it and sorry in general, but that’s how I feel. And what I feel. Which is almost nothing anymore. The little of me that still is and feels human is a bit envious… But most of me is quite indifferent… Si ca sa nu fac discriminari (sau incriminari), asta simt (sau mai bine zis nu simt) fata de oricine, chiar (sau mai ales) fata de mine, atunci cand vine vorba de… lucruri “pe baza de iubire”, ca sa citez un clasic in viata. But that doesn’t mean I generally don’t care about youz, peeps…
So, that being said si ca sa inchei, pe langa cele zise deja, all I can say and do is to wish you well… I think you’ll be a good wife and I’m pretty sure you’ll be a great mother… as for me, all I can say and do about it is to stand in front of the mirror, look and say:
– Ba, asta e… pula mea, tu n-ai noroc!… oricum traiesti in tara resemnatilor… vorba cantaretului – “I started out with nothing and I still got most of it left”.
Lautari Smiley si Cheloo, bagati-o pe aiaaa!…
PicView… again. Aceeasi Marie cu alta palarie… sort of…
The summer of 2007. Some nice pics for sharing… HERE.
Nu, nu am ramas cu sechele, dar mai e ceva timp pana sa ma recuperez complet ca sa pot zice “alive and kicking”…
Until the age of 18 I’ve been a rather healthy kid… person. A few colds here and there, a few of the usual childhood diseases, but other than that, nothing serious… no broken bones, no big cuts, no chronic shit… and then the law of averages kicked in…
So… asta e un post din ala cu “am fost si am facut si am dres…”. Luni m-am internat in spital pentru a ma opera de o mica hernie. Cand e vorba de sanatate, cu cat mai repede, cu atat mai bine. A fost un pic pe nepusa masa pt ca nu stiam exact ca ma internez si nu aveam toate cele pregatite. Ba mai mult, sectia fiind in carantina, accesul acolo pentru vizitatori/rude/etc era cam anevoios… dar in Romanica se rezolva totul… one way or another… Asa ca am trecut eu la pijama si am inceput sa ma uit pe pereti… Am aflat ulterior ca a 2-a zi urma sa ma si operez, iar emotiile au mai crescut un pic. A urmat primul episod de viol – o asistenta mi-a ras, ma scuzati, flocii pubiani. Apoi a urmat un pranz aproape inexistent si a doua repriza de viol – clisma nr.1, pentru ca a 2-a zi dis de dimineata (5 AM) sa urmeze si clisma cu numarul 2 si astfel devenisem gol pe dinauntru. Si flamand si deshidratat. Mi-am zis ca dupa atata viol, o operatie nu mai inseamna mare lucru… Si pana la ora unu (adica 13), marti cand m-am operat, nu am mai putut dormi… Spre fericirea mea, operatia a fost mult mai usoara decat am crezut si deja eram mai usurat psihic odata ce s-a terminat… si a decurs bine. Apoi a urmat “the after party”… nici atunci nu am prea reusit sa dorm, iar pe seara mi-am revenit din amorteala (peeps… forget about drugs and shit, if u really wanna forget about yourself try anesthesia… but then again… maybe it’s not such a good idea) si pe la doua noaptea am facut primii pasi (era pacat sa ud patul la anii mei…). Apoi, usor usor, mi-am mai revenit. Am inceput sa mananc mai bine si mai mult (sort of… adica mai mult decat nimic), m-am mai uitat pe pereti, am mai dormit, am mai ascultat muzica, am citit doua carti (yes, I was THAT bored) si azi, vineri, am ajuns acasa. All in all, everything went well, singura mica … sechela… e faptul ca mai ametesc dupa un timp de stat in picioare, zilele trecute (pana azi chiar) fiind oricum mai rau (headaches and nausea), insa este rezultatul unei combinatii intre oboseala, organism slabit, mancat putin si (mai ales) nitro/dia-zepamele luate 3 seri la rand pentru somn… Now I’m at home in my cozy bed, with TV, computer, good food and parental warmth and love…
My mates… briefly… an old(ish) nice guy (65-70)… dar aventura lui va mai dura ceva… s-a internat odata cu mine, marti sau miercuri se opereaza (quite serious I’d say – polipi intestinali… sau stomacali) si apoi cine stie cat va mai sta; a guy at about 50, also with hernia but a bit more serious… he had a bit of feever and was coughing like crazy which doesn’t help with the surgery; a young guy (in his 30’s I think)… cu pancreatita… which is shitty bad afaik… dar care era mai preocupat de cum ii sta freza si sa fie barbierit…
But now it’s all over and I’m back… hope I’ll be (alive and) kicking soon…
Relief…
Sper ca niciodata:
- sa nu mai sufar vreo interventie chirurgicala… I hate hospitals…
- sa nu mai am sentimentul de “my life is in your hands”, although this was something minor…
- sa nu mai traiesc senzatia de a nu-mi mai simtii picioarele, indiferent ca e vorba de rahianestezie sau orice alt motiv, chiar daca stiu ca simturile imi revin dupa cateva ore. It’s utterly terrifying!
- sa nu mai stau intr-o camera cu un calculator disponibil si sa zic “m-am plictisit”. It doesn’t do justice to the PC and you don’t know what boring means until u have to spend a few days (at least) in a hospital…
- sa nu-mi mai bage cineva… orice in cur, indiferent de motiv. NEVER EVER!
PS: dupa toata aventura spitaliceasca, cantarul de acasa arata putin peste 78 de kg… slightly dressed…
This blog will be… sort of abandoned for a while (not for long but longer than usual) due to me not having a working monitor/display and also being out of town for a little surgery…
And generally due to fuck all…
I’ll be back when I’ll be back… until then, I’m digging my way to something better…
La multi ani mie care este, si la fel pentru acest blog al meu, care acum 2 zile a facut un anisor de cand iegzista (na… ca am uitat sa il aniversez cum se cuvine), chiar daca primele circa 5 luni au fost pe wordpress.com. Si la multi ani si tarisoarei nostre scumpe si dragi, de ziua unirii… una din ele, ca noi ne-am unit de mai multe ori (si tot dezbinati am ramas).
Am gasit un flash interactiv – “The Scale of the Universe” – si l-am pus pe o pagina din menu bar (deasupra), in locul lui “F1 Minute”… ca tot e pauza de F1 inca aproape 2 luni, iar stirile mai importante le pun in articole. Worth exploring… enjoy!
Saptamana trecuta m-a chinuit talentul si am mesterit (in) vreo 2-3 zile la un… site. Initial vroiam sa fac ceva doar (sau mai ales) de aspect, sa mai invat niste design and stuff. In final am ajuns sa fac si ceva programare la el. In primul rand (sau… intr-un rand acolo…) i-am dat de cap cu un design cum trebuie, ca la carte. Nu zic ca arata fain sau ceva, aici e… in the eye of the beholder, ci ca teoretic e facut… well, regulamentar. Si, mai ales (sau pe langa acestea de mai sus), este complet “tableless”. In plus, este primul proiect pe care il fac in Dreamweaver (in proportie de mai bine de 90%), cel putin pana la partea de programare mai serioasa unde am revenit la good old notepad++. Este plin de facilitati si ajutoare pentru design (ca doar pentru asta s-a facut el…). Codul html contine (pe langa elementele de baza – html/head/body) doar cateva div-uri, restul fiind tratat doar in CSS, fapt pentru care, printre altele, pagina are inaltimea variabila, in functie de continut, doar header-ul si footer-ul avand dimensiuni fixe (like a blog or so). Cand o sa (mai) invat wordpress-ul, poate o sa transform proiectelul asta (si) intr-o tema de WP, dar mai e de munca pana atunci si nu am… timp/chef acum sa lucrez in directia asta. Last but not least (legat de design cel putin), lucru care face aspectul sa fie corect si compatibil cu toate browserele, sau macar alea care conteaza (Firefox, IE, Chrome, Safari, Opera), este un cod verificat si facut valid, atat html (dupa standardul xhtml 1.0 transitional) cat si css (dupa standardul css2.1), desi (yes, I know) nu am pus validare CSS pe pagina pentru ca designul prezinta si cateva elemente CSS3 plus un filtru de opacitate (script) care nu e compatibil CSS2.1 dar care se comporta bine in browsere. Filtrul este de… efect, are cod simplu si creeaza un impact mai puternic atunci cand trecem peste poze (thumbnails), deoarece ne obisnuim initial cu pozele translucide, iar cand ele devin opace (on hovering) par mult mai intense. Other than that, the css is also valid (dupa standardele w3c).
“Pachetul” contine urmatoarele:
- core.php (zipped) – the brains of the project, fisierul pe baza carora se creeaza paginile/categoriile pentru poze;
- style.css – the looks of the project;
- index.php – index file, incarca prima pagina (home) si “cere” header-ul si footer-ul;
- header.php – “capul de afis”, contine header image(s) si menu bar, prezent in fiecare pagina;
- footer.php – “piciorul” site-ului, contine footer image (si un mic disclaimer), prezent in fiecare pagina;
- images/bg.jpg – background-ul pentru inteaga pagina (ce se vede in toata fereastra browser-ului);
- images/top.jpg – imaginea header-ului, cu link catre home (index.php);
- images/top_hover.jpg – imaginea header-ului la selectarea cu mouse-ul (adicatelea trecut peste) sau cand e link activ;
- images/bottom.jpg – imaginea footer-ului;
- images/pictures/home.jpg – imaginea (din continutul) paginii principale (index.php);
Proiectul arata in felul urmator:
PicView – in general si cum a plecat (si mai ales unde a ajuns) ideea de baza, cu cateva poze/exemple. Il puteti descarca de aici.
PicView base(files) – acelasi lucru doar ca fara nici un exemplu si fara imaginile componente facute/alese de mine. Pentru cine vrea (si stie) sa se joace cu codul (mai ales in html/css dar se poate modifica si in partea de php, dupa preferinte). Il puteti descarca de aici.
4 Seasons – bazat pe PicView si personalizat/particularizat pentru poze cu anotimpurile and stuff (si cu ceva modificari de design). A bit of a warning: am integrat si o melodie in flash asa ca recomand sa aveti un flash blocker in browser… daca nu, veti fi enervati cu o melodie faina
.
(Ca fapt divers, doar vreo 5-10 poze din ce vedeti acolo imi apartin… restul sunt de pe net… saru’mana lu’ aia de le-au facut).
Cum se face:
- dupa ce ati descarcat PicView (link-urile de mai sus), indiferent de varianta, se urca pe un server web/hosting/something (sau ceva local pentru teste si joaca cu el);
- se extrage “core.php” din arhiva (arhiva se pastreaza acolo (sau in alta parte) ca nu incurca cu nimic) si se redenumeste cu “nume.php”; numele e de preferat sa fie cat mai relevant si nu prea lung (ca… nu are sens); daca are mai multe cuvinte, puneti “_” (underscore) intre ele; in afisarea numelui in menu bar, programul converteste “_” in spatiu si apoi capitalizeaza prima litera din primul cuvant (daca sunt mai multe cuvinte), restul caracterelor ramanand la fel (case);
- se merge in “images/pictures/” si se creeaza acolo un folder cu numele nume, adica exact acelasi nume (cae sensitive!) ca si “nume.php” (mai putin extensia, desigur);
- in directorul creeat la punctul anterior se urca poze dupa bunul plac (desi ma gandesc ca nu ar strica sa aiba legatura cu denumirea/categoria respectiva
);
- se repeta cei doi (trei) pasi anteriori pentru alte categorii;
- in caz de director gol (sau lipsa) pentru categoria in cauza (curenta), se afiseaza un mesaj de avertizare; de asemenea se afiseaza un mesaj de avertizare si in cazul unui link cu un index invalid (mai mare decat numarul de poze din director, sau zero sau negativ);
- dupa adaugarea de noi fisiere/categorii, se reincarca browserul, de preferat cu Ctrl+F5 (pentru a nu incarca ceva din cache);
Contraindicatii:
- numarul de categorii e limitat de un anumit numar de cuvinte (sau caractere)… nu am numarat cate, dar puteti adauga categorii noi pana se umple menu bar; dupa aceea aspectul o ia razna;
- nu stergeti sau redenumiti sau modificati locatia fisierelor de baza (inclusiv imaginile de home/header/footer etc) pentru ca nu va mai arata sau chiar functiona cum trebuie (sau deloc)… d’oh!
- nu adugati aiurea in tramvai fisiere in direcotrul de baza/radacina; tot ce nu face parte din fisierele de baza este citit si adugat ca si categorie in menu bar! de asemenea, in directoarele create pentru categoriile respective, nu adaugati alte fisiere decat imagini/poze (orice format compatibil cu un browser – jp(e)g/bmp/gif/png si multe altele), in caz contrat in paginile categoriilor respective veti avea link catre ceva care nu e poza si va arata… aiurea;
- well… cam atat imi vine in minte acum; toate (sau mai bine zis cat mai multe din) problemele de mai sus voi incerca sa le rezolv in versiuni ulterioare…
That’s about it… pentru intrebari, lamuriri, indicatii, observatii, etc. etc. etc. ma gasiti pe aici… Enjoy!
PS1: nu am folosit “directory separator” pentru accesul la fisiere and stuff (de lene… si pentru ca am uitat) asa ca s-ar putea ca in Linux sa nu mearga codul (dar nu sunt sigur)…
PS2: las distractia la o parte pentru o perioada si ma intorc la proiectul cu reductorul meu minunat si la invatat pentru examenul de organe de masini… lovely
…
Am adaugat in top/menu bar o pagina, Daylight Hours Explorer, cu un flash care arata cat tine ziua si noaptea in functie de perioada din an si latitudinea pe glob… adica blog. Nu, glob. In concluzie, si totodata pentru ca nu mai era loc in bara, am mutat pagina de Kaleidoscopes la chestii mai generale, in Stuff.
Apoi… am terminat si urcat si aici magazinasul virtual. E functional in proportie… foarte mare, nu stiu sa mai aibe probleme dar e posibil sa imi fi scapat cate ceva, nu le stiu nici eu pe toate (far from it). Designul (si… tot proiectul) l-am dus la ceea ce am numit v1.2 si e foarte probabil sa nu mai continuu sau sa avansez in directia asta, vreau sa ma apuc de altele acum. Magazinul (mai mult decat) virtual il gasiti aici (nu, nu vand nimic din ce e acolo). Cei care stiu php mi-au atras atentia asupra a ce nu era ok cu el si ce nu mergea cum trebuie, si m-au facut sa realizez si remediez niste scapari si greseli. De asemenea au apreciat aspectul lui. Cei care nu stiu php au zis ca arata ok-ish spre crappy, dar “daca face ce trebuie, e bine”. Well… I guess it depends on how you look at it… Oricum, nu ma supar sau ceva, criticile sunt binevenite mereu (cele constructive mai exact). I’m kinda new and learning in this field, si astept oricand pareri de orice fel. Site-ul arata cel mai bine in Firefox, are vreo 2-3 glitch-uri in IE, Chrome si Safari, iar in Opera are o bubita mai mare careia nu i-am dat de cap, but I heard that whoever isn’t using Firefox, his dick will fall off… Ar mai fi ceva de adaugat, si anume ca, spre deosebire de comportamentul de pe localhost, pe web hosting paginile care au un POST + submit in ele si care apoi fac header redirect catre aceeasi pagina (un fel de refresh after submit) nu functioneaza, asta cuprinzand mai exact sters/modificat/adaugat din/in baza de date. Sau… mai bine zis functioneaza, dar pare totul in reluare, cu un pas in urma, din cauza a ce am precizat mai sus. Nu stiu daca e o chestiune de apache (sau de mysql sau php) pe care o are hosting-ul fata de ce am eu sau pur si simplu e o faza aiurea sau e ceva gresit la cod si se comporta asa la distanta. Daca o sa ma pind candva, voi remedia problema. In rest citirile (select) din DB merg cum trebuie. Ca sa (se) faca actualizarile… in timp real, am modificat redirect-ul de dupa submit si l-am orientat catre alta pagina decat cea de pe care pleaca (nu una total pe langa oricum, ci in genul buy -> cos sau cos -> buy, list -> admin), insa nici asa nu a mers. Anyway, ata ete…
Cam atat cu modificarile pe blog si proiectul-magazin. M-am apucat de un nou layout/template de vreo doua zile, ceva simplu si fain in acelasi timp, de efect si destul de interesant zic eu (deh, fiecare cioara isi lauda puiul). Are o tema(tica) de toamna… ca deh, sunt inspirat din cale afara se pare (not) si visez cai verzi pe pereti in ianuarie… but anyway, I’ll let y’all know more when I’m done with it.
A bit… Din ciclul “cand romanasii se ajunta intre ei”, in cazul de fata cu niste cod php la liber, link-ul “Random Post” (din bara de sus), cel de care am zis acum vreo luna aici, functioneaza cum trebuie si merge de fiecare data acum. Asta cu ajutorul plugin-ului Random Post Link, adopdand astfel o metoda “proper” care se folosete de DB pentru posturi si tot ce mai trebuie. In plus, seteaza si un cookie pentru a marca posturile vizitate astfel incat sa nu mai “land-uiesti” pe ele din nou cand “browse-uiesti” prin posturi random (ma doare limba). Eu am mai facut in folder-ul ‘random’, care exista deja, un index.php cu un redirect catre ‘http://www.weegee.ro/?random’, link-ul care la randul sau redirectioneaza catre un post aleator. Suna incurcat insa altfel nu puteam sa il pun asociat unui link in bara de sus (blog page) ci doar cu un link integrat undeva intr-un fisier template, din tema blogului.
Cam atat… Now I should be calculating some parameters in the train’s suspension and, besides that, writing tons of text by hand, but this looks more fun
. Happy exploring.
Tocmai ce am primit o instiintare ca autoturismul cu numarul ala-bala a(m) fost depistat prin noiembrie cu colosala viteza de 85 km/h in Puchenii Mari (au sud du Ploiesti), deci intr-o zona de maxim 70 la ora, buey. It’s funny pentru ca, cu doar cateva saptamani in urma, auzisem ca s-a inaugurat o autostrada… si, din cate stiu eu, autostrazile nu trec prin localitati. Ah, da, e intre Turda si Gilau… pentru cea dintre Bucuresti (cica capitala) si Ploiesti (cica tot un oras maricel) mai am de asteptat cativa ani. Sau zeci. Sau sute…
Mircea, up the ante and make another bet! Nu mai vreau sa ma ia radarul cu 85… pretty please!?!
I hate winter… or at least I don’t like it. Especially winter with snow. Snow is OK and nice if you are a kid and/or don’t live in a city. Here and at this age it isn’t anymore. It means slow and small steps. Wasted time. It means longer braking distances, slower accelerations, slippery corners and the chances to crash are bigger. More wasted time. It means cold… cold hands, cold feet, cold nose and ears. It reminds me of home and the -30 degrees and below temperatures… extreme cold. It means wind in my face, small blizzards with flakes that hit my cheeks and fuck up my vision, or big blizzards that paralyze everything… because “winter is not like summer”. It means numbness. It means holidays with bullshit religion and traditions, it means cliches, with gifts maybe… I don’t fancy gifts either… maybe giving them, somewhat, but I don’t expect to receive any. It feels like nothing is working as it should, usually. It means depression, loneliness. And even more numbness and cold…
…it feels like an ending…for me, at least…
…I just hope it doesn’t get very rough and goes away as fast as possible. It’ll be over in a few months.
Ok, I give up. Am cedat, si, decat sa cedez nervos, decat sa pun mana pe un par si sa iau pe cineva la bataie, mai bine renunt intr-un tril de injuraturi. Am ajuns la supraplin si s-a actionat supapa de siguranta. Overflow. De azi ieri m-am dezabonat de la feed-ul rss al blogger-ilor mari, i-am scos din blogroll (acolo unde era cazul), desi prin articole mai sunt referinte catre ei (dar pe acelea si le merita sa zicem), am sters si icon-urile din bookmarks catre aceste bloguri si catre antena3 si realitatea si am lasat televizorul inchis in ceea ce priveste posturile romanesti (cel putin). Mi-am dat seama ca, in timp ce toti mananca cacat, unii mai mult, altii mai putin, facandu-si treaba (sa zicem), traindu-si viata si castigandu-si existenta in felul asta, eu imi pierd cu ei/ele cateva ore pe zi chiar… iar la final sunt un pachet de nervi. De ce dracu’ sa mai pun suflet pentru toate cacaturile astea? Lasa ca… in tipica mentalitate romaneasca, un client in minus nu se simte, desi tot (unii dintre) ei te luau la pula pentru ca “si votul tau conteaza” si “esti prost daca nu te duci la vot”. Pe cine intereseaza un blogger de… diverse si care e pe locul 3000 toamna, asa ca mine? Pe nimeni. Foarte bine. Asa ca, de azi, se vor lipsi de aportul meu la traficul respectiv rating-ul lor. Stati linistiti (la locurili voastri)! Nu e vina voastra, voi sunteti voi, your true selves, sunteti asa cum sunteti (sau cum ati fost platiti sa fiti). Vina este a mea pentru ca v-am bagat in seama atata timp. Well, not anymore. Cat o sa tina? Nu stiu, sper cat mai mult. I’ll do my best.
Daca e ceva care ma enerveaza mai mult decat un “sore loser”, acela este un arrogant, unbearable, gloating, loud mouthed, braggart, ‘in your face’ winner. OK, you (or your idea) won. Get over it, you don’t have to rub it in. Haven’t you had enough ?! But nooo. De parca nu mi-ar fi ajuns toata mizeria (care m-a deranjat tare de tot la stomac) din blogosfera dinainte de alegeri, ei bine ea a continuat si dupa alegeri. Dupa ce majoritatea blogger-ilor l-au sustinut pe… acest personaj grotesc, ales din nou presedinte, dupa ce s-au tavalit de ras la rasturnarea de situatie de peste noapte (oh, they must have had a field day), am crezut ca lucrurile or sa revina la… normal. Dar nu au incetat. Bloggeri de calibru, formati pe IT, online, (new) media, internet and tech related stuff au bagat mana in sac si au dat-o pe politica. Astia sa fie “formatorii de opinie” de la noi? What the heck, ce mai conteaza… Ba nu, nu au luat bani, ei sunt integri. Sau nu ar recunoastea asta niciodata. Bani iau doar aia care injura, nu care ling in cur. Caz in care lucrurile stau si mai trist de atat – au facut-o din convingere sau din prostie. Nu stiu ce a pus capac, cred ca un ansamblu de articole si tot ce am adunat in ultima saptamana or so. Linkuri nu mai dau, nici nu mai intru sa fac poze/capturi pentru exemplificare, dar imi amintesc de o faza (de mai multe chiar). Te cheama Zoso si vezi ca PNLii (zic ca) ar intra la guvernare totusi, insa doar daca ar primi postul de premier. OK (sau nu). Asa ca pentru asta il faci curva pe Antonescu. Apoi vine Piticu si se leaga de… un nene din PNL care zice ca PD-L ar trebui sa faca guvern minoritar si sa se ocupe singur de… well, guvernare. Asa ca il faci hot si toate cele pentru ca nu vrea sa se implice si, drept urmare, e in politica doar ca sa fure (pentru ca aia care s-au implicat la guvernare nu au furat ci doar au facut treaba… logic, nu?). Si eu stau si ma uit la cele doua articole si ma intreb: “Well which one is it? Make up your fucking mind, will ya?”. Se intelege de aici ca sunt fan penele? Mi se rupe. Sigur ca da… imi plac mie politicienii cum le place lor munca cinstita. Apoi am vazut tot la “numberone” un articol care se lua de Ciutacu si antenisti in general. Nu sunt aici ca sa il apar pe nenea ala si nici bransa lui (si nu ma refer la cea de jurnalist), nu ma intereseaza asta, nu ma intereseaza nici ca nu mai are bani de benzina la BMW-ul lui pentru ca au scazut vanzarile la JN si nici nu imi arde sa fac misto de asta, nu mi-e mila de cei care au BMW (presupun ca nu e din ala de 20 de ani, la 1000 de euro) pentru ca oricum o duc mult mai bine decat mine, fukem. Insa vroiam doar sa il informez pe domnul blogger “numberone” ca “lingaul” nu putea sa detina functia de inginer la nu-stiu-ce Sinaia. Inginer este o ocupatie, o meserie, o profesie, bai pula! Functie inseamna director, sef, cacat cu mac, chestii din astea. Oi fi tu jurnalist de 2 bani, dar ma asteptam ca macar atata lucru sa stii. Iar niciodata in viata vietilor tale, never ever, un jurnalist facut la Hyperion nu se va compara cu un inginer facut la Poli.
Ca sa pastrez echidistanta si pentru ca m-au enervat si ei destul de mult cu tot felul de cacaturi, nu o sa fac discriminari si o sa ma dezic si de “tabara adversa”, precum mai sus-numitul Ciutacu, sau de Badea, pe care ii apreciam destul de mult (mai ales pe cel din urma) si ii urmaream des si cu placere. Well si ei se vor lipsi de atentia mea. Ciutacu conta mai putin pentru mine, dar pe Mirciulica il aveam la suflet chiar. Insa m-a obosit… si am obosit sa ma mai enervez la ideile pe care le ridica, desi pentru mine acele idei vor ramane in continuare in mare parte corecte. Si nu mai pot sa ascult o placa stricata care spune intr-una “ce rau e cu Baselu si ai lui” dar care nu ia nici o atitudine, DESI ar avea puterea sa o faca (pana la un punct). Are dreptate (parerea mea) in cele mai multe cazuri. Si ce? Schimba cu ceva REZULTATUL? Nu, cu nimic. Tot cacatul ala se petrece. Asa ca mai bine imi iau un papagal care sa imi zica acelasi lucru intr-una, ca tot aia e. E deja aproape la fel de obositoare faza precum aia cu “mogulii” a lui pulea intaiul. Ma enerveaza ca idealizeaza idea de politician (si alte idei) cand, la anii lui, ar trebui sa isi dea seama ca asa ceva nu exista in lumea asta de cacat in care traim, si ca oamenii sunt nemultumiti de politicienii lor si in tari precum… Elvetia, Japonia, Olanda sau tarile scandinave. Desigur, nu se compara nivelul cu cel din Romanica, dar nu asta e ideea. Si ma mai enerveaza si faptul ca recurge la a critica si ironiza persoane dupa numele lor sau dupa aspectul lor fizic, lucru tampit si juvenil, cand, de fapt, argumentele legate de capacitatile lor intelectuale (sau lipsa lor mai degraba) si de alte tare mentale si morale, in ceea ce ii priveste pe cei pe care ii “ataca”, sunt departe de a se fi incheiat. Sincer, m-am saturat de atata latrat cand nimeni nu se sinchiseste sa se miste pana afara pentru a vedea ce dracu’ are cainele. E inutil… Cu o singura exceptie (un articol care va urma peste cateva zile), numele lui nu va mai aparea pe aici, la fel cum nu vor mai aparea nici cele ale blogger-ilor din paragraful anterior. I need a break. It’s over.
E over si pentru stirile autohtone si mai ales cele doua posturi de (exclusiv) stiri de la noi. Decat sa ajung la nebuni, mai bine “ignorance is bliss”. M-am saturat de voi si de subiecte precum fotbal, politica, bani, biserica si alte cacaturi si prostii pe care le ridicati la rang de valoare si virtute, de parca altceva nu ar mai fi pe lumea asta. “Are you a businessman? Or are you a news man?”. Faceti afaceri si, drept urmare, emisiuni pentru rating? Foarte bine, multe “succesuri” in continuare. Pe mine sa ma scuzati, credeam ca sunteti jurnalisti…
De politica, politicul si politicienii de la noi nu ma pot debarasa. O sa critic, injur sau doar dau cu parerea in continuare, intrucat deciziile lor imi afecteaza viata, chiar si daca m-as bag cu capul in nisip.
In aceasi oala cu zoČ™i, pitici, dar si ciutaci sau mirci, au cazut drept… “victime” colaterale, blogeri pecum Arhi, Visurat & consoarta (ca sa nu fac vreo discriminare in grupul lor de prieteni), dar si Cabral sau altii cu care nu prea aveam tangente (um… ideologic vorbind) si care ma lasau rece. Raman doar cu povestile (reale sau nu), de multe ori simpatice, ale lui Dono sau de pe Daily Cotcodac, cu stad-up-ul meu, cu Top Gear-ul, cu prietenii din blogroll si cu alte cateva bloguri in feed reader. De restul ma lipsesc de azi, si o zic pentru a… multa dar ultima oara.
Mai duceti-va ma toti in pula mea…
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Ma rog, poate nu chiar exact acelasi, pentru ca unele lucruri nu se potrivesc, alte detalii trebuie ajustate si, per total, toata situatia trebuie adaptata la viata de pe plaiurile mioritice. Insa in rest… well… acesta este un punct de vedere foarte bun legat de Baselu si, fara sa fac discriminari, de ceilalti presedinti dinaintea lui. Because politics is usually like this.