Vin alegerile parlamentare. Pardon, €-parlamentare. Si iar au inceput sa creasca afise pe stalpi sau pe panouri (unele special amenajate cu scopul asta). Sectorul meu, al 4-lea adica, era unul portocaliu, pana acum 1 an, cand au fost alegeri locale. Apoi a devenit din portocaliu… un sector gras. Fara culoare. Sau poate putin rosu. Ideea e ca, de cand cu campania pentru europarlamentare, el a inceput sa devina si un pic galben. Un pic mai mult decat de obicei. Sau decat a fost odata. Via Piedone -> Voiculescu -> Antene -> crinul si penele. Trebuie sa recunosc ca (,) crinul imi suradea si mie la un moment dat. Asa cum suradea si altor romani care, neavand ce sau pe cine sa aleaga cu adevarat, aleg “impotriva”. Impotriva a ceea ce este si a fost. Adica rosu si mai ales portocaliu. De fapt a fost si galbenu’ la putere o vreme. Vreo 2 ani prin guvern. Cu sustinere rosie. Dar acum e mai bine (n’asa? vorba lui Brucan), deoarece are alt lider. Unul mai carismatic. Mai de incredere (ca ce? … nu stiu…). Unul mai putin motociclist. Si cu mai putine neveste la activ. De fapt toti “ie” o mare familie. De fapt toti sunt o apa s-un pamant! Dar inainte de alegeri sunt toti breji, mari si tari. Si arunca cu cat mai mult cacat in “adversarii” politici. In “ailalti”, oricare ar fi ei. Pentru ca dupa aia, oricum, tot ajung sa isi dea mana. Ce chestie! Rosu + galben = portocaliu. Ca sa vezi, astia fac hora unirii si a fratiei inca de la simbolurile si culorile partidelor lor. Si cu toate astea, crinul al galbin parca ar inspira ceva incredere. Prinde la public. E ceva proaspat. “Vrem schimbarea!”. De parca vreo schimbare de pana acum a adus ceva bun. Iar crinul si-a anuntat oficial (din cate stiu) candidatura la alegerile prezidentiale din toamna. Din partea galbenilor. Asa cum si aia rrrosii si-au anuntat catindatul la prrrezidentiale. Iar cei portocalii se caca pe ei si o dau la intors. Ca e, ca nu e. Ca nu stie daca… ca poate ala micu’… ca… ca… ca caca. Si atunci, daca esti eroul pe care il asteapta o tara intreaga, cu posibilitati de a mai creste in procente pana la toamna, de ce te bagi pe felie si la ieuroparlamentare? Well, asta m-a convins, daca mai era vreun dubiu, sa stau acasa si la europarlamentare si la prezidentiale. Pentru ca tu vrei sa fii presedintele Romaniei. Si al romanilor. Atunci ai incredere in tine si pregateste-te pentru asta. Asa cum trebuie sau cum stii si poti mai bine. Nu candida si la europarlamentare, si la parlamentare, si la locale sau la consilii, si la prezidentiale. Ca nu merge. Inseamna ca esti disperat. Disperat dupa o… functie din asta. Dupa ceva, orice. Numai sa iasa o smecherie din toate cate sunt. Ce daca nu iau ciolanul cel mare, ma multumesc sa rod si oscioare. Sunt mai bune decat nimic. Hai sictir! La toti trei si la acolitii vostri.

Mai ca vreau sa iasa o duda presedinte. Desi nu are sanse reale. Nici macar imaginare, de fapt. Poate ar fi mai bine decat un prostanac, un tatal-lor marinel stramb si de graba bautoriu, sau o floare care iti ia tot oxigenul din camera. Poate duda ar fi mai buna. Sau… dracu’ mai stie.

LE: dupa ceva… supermegadocumentari, se pare ca crinul (ma scuzati) nu catindeaza la europarlamentare. Mea culpa. Dar imi mentin parerile si ideile. De vazut sigur l-am vazut pe afisele galbene. Probabil sa arate ca isi sustine oamenii. Sau ca sa vedem ca el e cea mai cea floare din partid. Pentru ca altfel nu am fi stiut. Merde et sacre bleu! N’est-ce pas, Monsieur Fleur-de-lis?

…sa mergeti la vot! Si la biserica! Dar mai ales la vot si la biserica.

via Antena3/VideoNews

Nu, nu este un film de pe traker-ul share reactor. Desi putea sa se cheme si situatia asta in genul Zimbabwe.2009.PAL.DVDR-iAPULA. Este vorba despre moneda statului cu pricina, care (statul) a renuntat la ea (teoretic pentru un an), intrucat ajunsese sa se devalorizeze mai repede decat era tiparita. In incheierea articolului, antena3.ro ne zice: “Valutele folosite in Zimbabwe sunt acum lira sterlina, euro, dolarul american, randul sud-african si moneda Botswanei.” Imi place cum au dres-o si, astfel, s-au scos din… maro . Pentru binele populatiei de acolo (care si asa traieste in conditii inimaginabile, presupun) imi doresc sa isi revina cat mai bine (ma rog, ce poate insemna “bine” in Africa) din problema asta, sa stea cat mai putin timp cu orasul croat de pe coasta Marii Adriatice in fund (hai ca m-am scos si eu ) si sa o duca si ei, macar o idee, mai bine, someday.

Din ciclul “sunt frate cu Basescu si TRU“, de cand au fost alegerile din toamna si apoi s-a ales, numit, invartit, votat, aprobat si toate cele, guvernul, pe la posturile de televiziune s-a perindat acest pesonaj mort, caci despre persoana nu mai stiam nimic (si nici nu ma interesa), un adevarat bagator-in-seama (sau de seama), domnul fost prim-ministru, Victor Ciorbea. De ce era parerea lui cautata sau in vreun fel interesanta, nu stiu si nu am inteles, dar cum a reaparut, asa a si disparut, de cateva saptamani, si sper ca cele cateva aparitii sporadice sa fi fost singurele pentru foarte mult timp, intrucat nu imi este si nu imi va fi dor de el. Mi-a ramas pe viata in memorie pentru perioada mirifica ’96-’98…

Si cand ma gandesc ca Ciorbea s-a nascut pe 26 octombrie, Basescu pe 4 noiembrie si Constantinescu pe 19 noiembrie, (anii de nastere nu conteaza), stau si ma intreb, stiind cata incredere am in acestia trei, ce e si cu stelele astea de pe cer? Macar in mine pot sa am incredere. Poate si pentru ca nu sunt sau nu m-am nascut sa fiu lider.