Al n-lea botez
M-am botezat prima data, si cel mai important zice-se, pe la varsta de… cateva luni. Asa mi s-a spus… Eu, desi eram prezent, nu-mi aduc aminte. Asta e, sunt mai uituc… Insa de atunci si pana in ziua de azi, de cateva ori pe an, vor unii sa ma mai boteze inca o data. Si inca o data… Azi, pe seara, la doar cateva minute dupa ce am ajuns acasica, m-am trezit cu batai energice in usa. Ma duc la usa, o deschid (pe tine te iubesc, partid!), si ma sochez cand vad o doamna in rochie neagra dar cu barba si cu voce groasa, ce cara o caldare cu apa si o crenguta mica si uscata de… ceva, si un ajutor de bagator de seama. Neavand prezenta de spirit si nelasandu-ma inima sa ii refuz, ii poftesc inauntru, desi initial am ezitat intrucat nu ma anuntase nimeni din vecini (asa cum s-a intamplat cu alte ocazii similare) si, in plus, era totul vraiste prin casa. Si intrucat nu tin la chestii religioaseee… da’ de loc! Si ma mai si enerveaza popii… Si pisicile mele i-au poftit inauntru… Apoi au bagat o… cantare, m-au pus sa pup o cruce, m-au stropit si mi-au urat… de bine. Si de post. Eu, care aveam o punga de Mac pe masa… Si mi-au mai urat o data. Si inca o data… Dar eu m-am facut ca ploua. Pentru ca dumnezeu si credinta nu sunt pe baza de bani… si pentru ca in portofel nu aveam nimic intre o bancnota de 1 ron si una de 50… asa ca nu puteam sa ii jignesc nici pe ei, nici pe mine…
Va mai astept la anu’… (si la multi ani…).

