Formula 1 revine, dupa 4 saptamani de pauza, cu Marele Premiu al Europei, etapa ce se disputa pe circuitul din Valencia. La cateva zile dupa accidentul din Ungaria al lui Massa, cei de la Ferrari anuntau ca in locul sau va concura nimeni altul decat “tatal lor”. Apoi, dupa vreo doua saptamani, MS ajungea la concluzia ca nu poate face fata dpdv fizic la o cursa, asa ca renunta la revenire. Asa ca cei de la Ferrari nu au avut incotro si l-au nominalizat pe pilotul lor de teste (unul dintre ei), Luca Badoer, sa il inlocuiasca pe Massa. Unii au fost sceptici, myself included, dar eu cel putin eram subiectiv si dezamagit de faptul ca nu putea sa revina Schumacher. Altii aveau scepticismul fondat pe argumente concrete: Badoer nu a mai participat la o cursa oficiala de vreo… 9 ani, are 38 de ani, are multi km de teste dar o cursa e cu totul altceva, si, poate cel mai important, de cand s-au luat masuri de reducere a cheltuielilor si, implicit, s-au redus si orele si/sau km de teste pe parcursul anului (in timp ce sezonul este deschis), Badoer nu prea a apucat sa testeze masina de anul acesta decat in iarna (dar de atunci a fost imbunatatita destul), fapt pentru care el nu prea cunoaste masina.

Si a venit si momentul adevarului, prima lui cursa dupa multi multi ani. Unii faceau misto si ziceau ca mai bine il puneau pe Schumacher sa concureze intr-un Hyundai decat sa alerge Badoer, astfel gatul lui MS va rezista in cursa si rezultatul ar fi cam acelasi. Ei as… “rautacisme” au zis altii. Asa ca ieri si mai ales azi, in cadrul calificarilor, Luca Badoer le-a demonstrat de ce este in stare. El a reusit performanta de a se afla primul pe grila de start pentru cursa de maine. Asta daca luam grila si o parcurgem incepand de la coada. Badoer nu doar ca a fost ultimul astazi dar a fost cu o secunda si jumatate mai lent decat Jaime Alguersuari, spaniolul care la doar 19 ani a debutat in Formula 1 in Ungaria, cursa trecuta. Asta in conditiile in care experienta lui Badoer e net superioara si masina lui este peste medie, iar cea a lui Alguersuari e cam cea mai slaba. O secunda si jumatate pe tur in F1 e o eternitate. De fapt… cred ca pot sa spun “Jaime Alguersuari” mai repede decat poate Badoer sa faca un tur de circuit, si asta e chiar o performata (din partea mea)! Ramane astfel de vazut ce va face maine in cursa. Adica daca va lua unu sau mai multe tururi de la Hamilton, favoritul cursei de maine dupa ce a obtinut pole position si a aratat o forma buna si in alergarile libere, sau daca va propti Ferrari-ul sau intr-un zid sau, cine stie, poate va provoca un accident de zile mari. Pentru ca de mai mult nu il vad in stare. Cei de la Ferrari s-au cam impuscat singuri in picior cu Badoer, mai bine alergau doar cu Kimi si mai scuteau niste cheltuieli sau il puneau pe… pe oricine in locul lui Massa, ca tot aia ar fi fost. Sincer, Badoer nu cred ca o sa urce nici macar in top 10, decat printr-o minune, ce sa mai zic de puncte. E abonat aproape sigur la locul 20. Din 20. In felul asta toti pilotii ii vor putea spune in timpul cursei “Eat my exhaust, Badoer!”.

Adicatelea s-a razgandit, bre, la asta m-am referit. Si cat tam-tam s-a facut pe seama revenirii lui… si cat mi-as fi dorit sa il vad din nou concurand… si ce daca. Urmarile accidentului din februarie cu motocicleta se vad inca si acum, iar M$ (si mai ales gatul lui) se pare ca nu ar face fata unei curse de Formula 1. C’est la vie, toujours parchive… Mai multe detalii aici.

Sau cel putin asa se pare. Desi starea lui Felipe Massa se imbunatateste, Ferrari a anuntat ca (cel putin) pentru cursa viitoare (MP al Europei de la Valencia) locul ii va fi luat de nimeni altul decat Michael $chumacher. Nu e nimic 100% sigur – “Schummy” va face niste teste si se va decide ulterior ce si cum, insa sunt mari sanse ca acest lucru sa se intample. Mai multe detalii despre asta gasiti aici si aici.

…and, from time to time, they tend to remind us that we are mere mortals…

Cursa de Formula 1 de astazi de langa Budapesta a fost prima din acest an in care dominatia “celor doi”, Brawn GP respectiv Red Bull Racing, a fost intrerupta. Primele doua pozitii au fost ocupate de Hamilton, respectiv Raikkonen, aratand astfel ca Ferrari (mai putin) si mai ales McLaren au progresat mult fata de ultimile curse. Mark Webber a terminat al 3-lea, aratand ca este in forma buna si ca are ambitii mari si, totodata, urcand pe locul doi in clasamentul general, desi masina sa nu a fost azi la nivelul celor de pe primele doua locuri, iar colegul sau, Vettel, a abandonat. Echipierii Brawn GP, Button si Barrichello au terminat pe locurile 7 respectiv 10, fiind la a 3-a cursa in care nu mai au cel mai greu cuvand de spus si aratand un regres (sau poate stagnare) fata de competitori. All in all, se pare ca lucrurile s-au mai echilibrat in campionat, lucru care nu poate sa fie decat de bun augur. Si, totusi, nimic din toate acestea nu au reprezentat subiectul principal al acestui sfarsit de saptamana…

In calificarile de ieri, Felipe Massa a suferit un accident grav dupa ce o piesa (un arc) din suspensia spate a masinii lui Barrichello s-a desprins de la locul ei si a ajuns pe pista, lovindu-l ulterior pe Massa in casca. Mai mult inconstient decat altceva, Felipe a reusit sa franeze un pic dar s-a dus drept in cauciucurile de protectie, insa impactul acesta din urma nu a avut nici un rezultat negativ. Arcul cu pricina avea undeva un pic sub un kilogram, iar Massa avea peste 200 km/h in momentul impactului, facand astfel ca impactul sa aiba efectul ciocnirii cu un obiect de circa 60 de kg. Casca, desi s-a spart, si-a facut treaba cat a putut de bine insa Massa a ajuns la spital cu capul spart, pericol sa isi piarda ochiul stang si, cel mai important, leziuni cerebrale din cauza socului. Dupa operatie a fost mentinut intr-o coma indusa iar acum starea sa este stabila dar inca destul de grava se pare. Este posibil sa isi revina relativ repede, avand in vedere gravitatea accidentului, sau sa nu mai alerge anul acesta, la fel cum este posibil sa ramana o leguma probabil. Time will tell what will come out of this shitty shitty situation. Mai multe detalii aici sau aici (sau oriunde pe gugle).

Incidentul acesta vine la mai putin de o saptamana dupa un alt incident similar, insa cu rezultate mult mai grave. In data de 19 iulie (duminica trecuta), Henry Surtees si-a pierdut viata la doar 18 ani intr-o cursa de Formula 2 pe circuitul Brands Hatch, dupa ce o roata (pneu cu tot cu butuc si parti din bratele suspensiei) desprinsa de la o alta masina ce iesise in decor l-a lovit pe Surtees in cap (in casca). Socul a fost atat de puternic incat practic acesta a murit pe loc, incercarile ulterioare de a ii face ceva la spital fiind inutile. Henry Surtees a fost singurul baiat al lui John Surtees (cel putin din cea de-a doua casatorie, nu stiu de prima ce si cum). Pentru cei mai putin in tema, acesta din urma este singurul pilot care a fost campion mondial atat la Formula 1 cat si in motociclismul de viteza (MotoGP-ul de azi), lucru extraordinar si dupa parerea mea imposibil de egalat in prezent. Dupa ce a castigat cateva titluri pe doua roti in anii 50, acesta a trecut la masini si a castigat campionat de F1 cu Ferrari in 1964, avand totodata si alte rezultate deosebite in alte competitii (Can-Am, Le Mans, etc). Ca fapt divers, intre tatal John si fiul Henry erau 57 de ani, which makes it even more sad because, I assume that having a son at 57 after (I think) having two daughters means he wanted to have a boy really bad. E o trista ironie a sortii faptul ca John Surtees a scapat cu viata dupa ce a trecut prin multe momente dificile in cariera, intr-o vreme in care in sporturile cu motor se murea la greu, iar fiul sau moare in 2009 cand normele de siguranta sunt la ani lumina distanta fata de ce era acum 40-50 de ani si cand accidentele fatale au devenit o foarte mare raritate. I guess that in some situations there isn’t a worst thing than pure bad luck. Fostul pilot de F1 si actual prezentator al aceluiasi sport la BBC, Martin Brundle, al carui fiu alearga in aceeasi competitie in care a alergat si Henry Surtees, a adus un omagiu atat in timpul calificarilor de ieri din F1 cat si in presa scrisa. Mai multe despre acestea aici, aici sau aici.

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

LE: Starea lui Massa pare sa se imbunatateasca.

…in Formula 1 that is. Astazi, in MP al Germaniei, la a 132-a cursa (entered), respectiv al 130-lea start, australianul Mark Webber a obtinut prima sa victorie din cariera in F1 dupa ce ieri obtinuse primul pole position. I guess it was long awaited and bound to happen sometime when the odds were in his favor, and this was that time – he is experienced, very fit, talented and, most important, this year has a winning car. Si, pe deasupra, cine stie, desi nu mai este tocmai un tinerel in acest sport, poate ii va calca si el pe urme lui Button care, dupa 9 sezoane in care s-a zbatut mult si cam degeaba, e pe cale sa castige titlul mondial, el la randul lui castigand prima cursa din F1 tot undeva dupa 100 de starturi, in MP al Ungariei, in 2006 (can’t remember exactly how many starts he had at that time).

Cursa a fost una cam in ton cu tot ce inseamna Formula 1 de multi ani incoace, cu mici exceptii – a bit boring. Un pic de oboseala coroborata cu vremea de afara si cu deja mult prea perenul comentariu naucitor al lui Miki au facut ca sa vad doar startul si primele cateva tururui, respectiv ultimele 5 si finalul cu ceremonia de premiere. Red Bull si Webber au dominat cursa in intregime, desi Mark a fost si penalizat in timpul cursei cu un drive-through, coechipierul lui, Vettel, a sosit al doilea, up there but not quite in the same movie with Webber, Felipe Massa a obtinut in extremis ultima pozitie a podiumului dupa o cursa muncita si dupa ce a plecat al optulea. Liderii campionatului, Button si Barichello au terminat pe 5 si pe 6, masinile Brown GP demonstrandu-si inca o data problemele cand pista este rece, cum a fost si azi, si mancand pneurile mai repede decat devoreaza un american niste burgeri, chiar si in cazul unei strategii cu 3 opriri – 4 sets of tires. Desi a fost pe grila de start “the first of the rest” (al 5-lea) si a avut un start foarte bun, campionul mondial en-titre Lewis Hamilton a suferit o pana in primul tur si a fost nevoit sa intre prematur la boxe, cursa lui fiind compromisa (in plus a mai avut ceva probleme in timpul ei) si terminand astfel cursa pe ultimul loc, insa McMerc arata ca si-au cam revenit dupa diversele dezvoltari ale masinii din ultima vreme. Ce va fi mai departe, ramane de vazut. Ca un mic pattern, as putea spune ca cel care va castiga urmatoarele curse va fi, in functie de vreme, fie un pilot Brown GP (daca va fi cald/soare/frumos), fie unul Red Bull (in cazul unei curse pe ploaie sau cu un cer innorat si o pista rece). Asta daca nu se va intampla ceva aproape exceptional si castigatorul va fi din randul celorlalte 8 echipe. Mai multe detalii (oficiale) despre cursa de astazi, aici.

PS: Astazi a rasunat din nou in Formula 1, dupa aproape 28 de ani, imnul Australiei. In acest sens si despre acea cursa si nu numai, gasiti AICI un documentar foarte reusit si deopotriva amuzant, in stilul lui Clive James.

Vai, ce mama lu’ tata lu’ zeul SEO-ului sunt . Tocmai ce ma uit acum la calificarile pentru MP al Germaniei, pilotii parca joaca la loto, cand ploua, cand se usuca, haos, ecart de peste 7 secunde intre locul 1 provizoriu si locul 10… Ce sa mai… e misto. Pana ce, la un moment dat, urechile nu mai pot sa suporte linistea si pornesc sonorul. Mare greseala, Miki Alexandrescu e la “datorie”… Mai bine ar fi stat acasa. Si mai bine era daca ar fi dat gripa porcina peste el!

…and then it got me thinking. Nu la gripa ma refer, nu am sticlute cu virusi pe acasa sau asa ceva. M-am dus pe gugle si am cautat “Miki Alexandrescu”. Si, mare minune mare, eram primul la results! Mai dracie, ce a mai crescut inima in mine. Asta pe google.com, ca pe google.ro sunt abia pe locul 31 (which ain’t that bad either), iar pe Yahu sau Bing cred ca sunt pe nicaieri… So… anyway, my petite little blog is first on the search results on google.com, la mine cel putin, dar nu stiu sau nu cred sa ii fii facut eu ceva ca sa imi arate mie asa. In fact, others can try to search for it and maybe give me some feedback…

In rest, va doresc sa aveti parte de o cursa faina maine (luata de pe net, varianta BBC) si, in general, de o viata buna si tot ce va mai doriti . Iar lui Miki (pacat ca nu a candidat si el la europarlamentare, ca poate scapam si de el un pic) ii dedic, cu drag, urmatoarea melodie, cu largul concurs al celor de la “Spitalul de Urgenta” si al blogger-ului nr.1 din Romanica.

…ma va fute-n cur etern. Sau cel putin pana scap de scoala. Si pana imi iau masina mea.

M-am suit in tren sa plec spre casa. Casa nr.2. Sau nr.1. Toate bune si frumoase, coada mica la bilete, compartiment cu 6 locuri doar. Tovarasii mei de drum – un tip cam de varsta mea, cu o fata suparata, aproape cat a mea de suparata, si un cupul pe la mid 30′s to 40, el semana cu Stanley Tucci sau cu Theo Paphitis, mai putin banii, iar ea… indefinibila. Toate bune si frumoase so far. Trenul pleca. La un moment dat lumea s-a pus sa manance cate ceva, cam ce avea fiecare. Cred ca oamenii mananca in tren de plictiseala, nu de foame. Daca faci un drum de peste 2-3 ore cu trenul, te plictisesti groaznic. Cu masina poti sa conduci si 6 ore ca parca tot nu ti-e foame.

Mai incolo, in alt compartiment, o familie de tigani rromi, doua ele, doi ei si 3 puradei, toti intr-un compartiment. Atat s-au plimbat pe coridor cu totii incat cred ca, de la Bucuresti la Brasov, au mai facut inca o data distanta Bucuresti – Brasov pe jos. La un moment dat una din ele si-a spalat parul la ghiuveta de la veceu. Misto. Hai ca e cool faza. Toate bune si frumoase. E misto, e multiculturalism. De fapt mint. Ii uram. Ma scoteau din sarite la cat s-au fatait de colo colo. Si puteau groaznic. Cu “Ţ”. Serios acum, visam la anarhie, eram in “de_train”, decorul il aveam deja, inamicii erau si ei acolo. Sigur as fi facut cateva frag-uri. Ce rau sunt…

Si merse trenul bine, toate bune si frumoase, trecuse de Ploiesti Vest si ajunsese in Campina cam intr-o ora. Apoi se opri sa astepte alte trenuri ce veneau de sus. Si a stat in gara din Campina 50 de minute. 50. De minute. Pentru ca pana dupa Comarnic e doar un fir, o line, si aia proasta. In rest, se lucreaza la infrastructura. Adica nu se face nimic. Ma gandeam ca in 50 de minute inconjuram toata Campina pe jos. Si ce daca. Trenul se pune din nou in miscare. Urmatoarea ora o face cu vreo 30 de km/h. Trecusem la un moment dat pe langa o locomotiva cu abur, trasa pe o linie moarta. Imi aduc aminte ca trenul cu abur al lui Jeremy mergea cu 120 la ora. Al meu, electric si cu ai sai aproape 7000 de cai putere, mergea cu 30. Si ma mai oftic o data. Sa fie nenea James Watt mai tare decat Coulomb? Nici vorba, dar o sa avem noi infrastructura la nivelul Marii Britanii cand o sa fiu eu doar oase. Poate.

Si trenul o ia mai tare un pic. Statusem destul pe culoar sa admir peisajul exterior la o viteza de uitat la poze, deci ma asez la locul meu. Pentru ca playlist-ul din telefon era la al 3-lea repeat, ma gandesc sa dau pe radio. Nici unul din posturile presetate nu era acolo. Caut manual. Si gasesc: “Aaaaaaaaaaaleluuuiiiiaaaaaa”… Gizas!… Radio Trinitas rasuna clar si tare in castile mele. Nu, mersi. Caut mai departe – Radio Cultural – muzica clasica, ceva numai cu viori and such. E ok, dar parca nu am chef. Mai caut si dau de Kiss FM – tanti Pink imi canta “Pliiiz, don’t liv miii”. Ehe… e fainuta piesa, dar e mult prea tarziu. Si nici ora nu e prea prietenoasa. Mai caut un pic si dau peste Europa FM. In sfarsit ceva decent, imi zic. In plus, asta cred ca se prinde si in pesteri.

Era ora de muzica romantica. Ptiu, drace, cum m-a simtit nenea radiou’ pe mine. Si ii dau sa ascult un mic maraton muzical. Mai intai vine ceva cu Phil Collins, dar imi scapa numele. Apoi castile imi rasuna “Only you”, originala. Inchid ochii si ma gandes la “doar tu”. Doar tu esti tatal lor, ai fost cel mai tare peste tot, si la primarie si la transporturi si la Cotroceni, futa-te-ar cainii, aia pe care nu ai apucat sa ii eutanasiezi, cu necolaiciucii, mitrii, boagii, casunenii si toti acolitii tai, tu te hăhăi, iar eu fac, in Uniunea Europeana a lu’ 2009, nici 200 de km in 4 ore si jumatate. Apoi castile au vibrat a tanti Celine. “If you touch me like this…” si imaginatia mea imi portretizeaza in minte chipul papei Benedict si un baietel. Deh, asta e, cand membrii institutiei tale fac magarii mari de tot, se uita greu. Apoi a mai fost ceva, nu imi amintesc, si a urmat apoi Brian Adams. Oh, vai, Brian Adams… Kevin Costner, Robin Hood, ce vremuri… Apoi iar vreo doua piese despre care nu imi mai amintesc mare lucru, iar in final minimaratonul meu s-a incheiat, cum altfel decat… pai se putea? “Don’t you judge of my composure / Cause I’m lying to myself / And the reason why she left me / Did she find in someone else?”. Of, Michael, cum m-ai citit tu, parca m-ai cunoaste de o viata… eu te “cunosc” de cand eram foarte mic, iar acum tu nu mai esti… Bag un oftat, schimb inapoi pe mp3-uri si scot din geanta sa mananc un baton de Mars. De plictiseala.

Pe final, trenul si-a mai revenit. Adica a recuperat. Nu a intarziat decat vreo juma’ de ora. “Decat”. Si a ajuns intr-un tarziu in gara… Si dupa ce am coborat la mama dracu in zona fara peron si am ocolit un tren tras la o linie mai apropiata de gara, m-am intalnit cu al meu tatuc, ce ma astepta cu masina. Oh, daaa… masina. Ce inventie minunata! In momentul de fata ii iubesc enorm pe Benz, Otto, Diesel si pe toti cei ca ei. Birjar de zeci de cai putere, du-ma in noapte, cat mai departe!

Nu prea departe… Casa e aproape. Foarte aproape. La distantele din Bucuresti, trebuie sa ai grija sa nu casti prea lung, ca sigur treci de ea. Si ajung intr-un final acasa. Casa nr.1. Sau nr.2. Ma schimb pentru somn, ma pun la comp, bag postul asta si ma bag in pat. Am 3 ore de somn si apoi ma scol. Analize scrie pe mine. Nici nu ma mai intereseaza hemoleucograma sau transaminazele. Sper doar ca maine (azi) dimineata nivelul de nervi din sange sa nu fie mult prea mare. “Noaptea e un sfetnic bun”. I sure hope they are right.

…sau I R racing, dupa I R Baboon. In ciuda a ceea ce s-ar crede la prima vedere, nu este vorba de un nou produs de la Apple. E vorba de un joc. Pentru PC chiar. Yep, I finally did it. Dupa circa 7 luni de abstinenta (hai, fie… cam 99.99% din timp am somat in materie de jocuri, deoarece am mai incercat vreo 3-4 demo-uri la un moment dat si, in plus, am jucat de 2 ori hearts!), am pus mana pe un joc, dupa ce am vazut un filmulet si am citit cate ceva despre acest joc la recomandarea tovarasului Paul (La multi ani, domnu’ inginer!). In primul rand, sa faci un joc doar pentru PC si sa ii spui iRacing e ca si cum ai rula Linux pe un Xbox. Oh, wait… Nevermind. Asa deci, ziceam de joc. Dupa ce am… procurat jocul, m-am pus sa il incerc. Primul lucru de mentionat – e nevoie de un volan (si nu ar strica sa ai si niste pedale pe langa el… sau la picioare). Fara volan si pedale, jocul are jiglerul infundat. Adica nu porneste. Which is good, ca volanul aduna praf de multa vreme prin coltul camerei. Asa ca l-am pus in functiune, am calibrat, ales butoane, iar calibrat si tot asa pana ce am terminat setarea volanului si am intrat efectiv in joc. Ce are jocul? Plusuri: car setup amanuntit, dar mi-a fost lene si am jucat cu cel default; grafica ok, buna chiar; sunet ok spre bun si el; feeling misto, simulare reusita. Minusuri: nu prea exista… a, da, povestea e subtire, dom’le! Apoi, mai in detaliu: za simulator stuff e chiar misto – volanul se calibreaza bine si in joc se simte chiar fain, si pedalele la fel (si asta pe un volan cu pedale… cel mult mediu ca si calitate si posibilitati); camera views, FOV variabil pentru cockpit camera, de la senzatia ca esti in masina si pilotezi de pe locurile din spate (chiar daca nu exista), pana la senzatia ca esti sofer de tipul “ora doua fara zece” si nu vezi decat ce e in afara masinii; no ABS, no traction control, cel putin pe masina cu care am jucat eu, dar mult mai usor de stapanit fata de seria GTR de exempul, de la treapta a 3-a (si chiar a 2-a) masina nu mai fugea de spate, si, in plus, car damage (nu stiu daca are si setari de realism legate de uzura pneurilor si consum de combustibil, but it’s very good anyway); un feeling mai bun, un meniu mai… organizat, mai putine butoane si faptul ca se misca mai bine decat GTR-urile. Toate acestea fac din iRacing, dupa parerea mea, un simulator auto reusit, cel putin la prima vedere. Ce ar mai fi de zis? Eu am jucat practice/single stuff, dar se poate juca si pe net (cu sau fara adversari umani), ceea ce il face si mai misto si interesant. Desi risti probabil sa dai peste multi idioti. Everybody is an idiot, except me. Unless you are playing in LAN and, therefore, you may actually know the idiots. Apoi, pentru ca ma simteam cu sange in instalatie, am ales un Radical SR8, o masina de peste 600 de cai putere pe tona, si m-am dat cu ea la Laguna Seca, just to double shoot myself in the leg. Si cam intr-o ora si un pic de invarteala pe circuit, timp in care am facut circa 25 de tururi, am reusit sa am vreo 5 tururi cu adevarat “curate”. La inceput eram pe langa. Desi stiam circuitul, masina era o bestie. Dupa cateva tururi insa, I mastered managed to handle it reasonably well. Dar nu a fost usor. Daca franezi prea tare, blochezi rotile si te cam duci drept… drept in pereti. Daca dai prea brusc de volan poti sa pierzi spatele sau, in functie de viraj si de alte aspecte, sa subvirezi ca un porc. Daca prinzi un pic de pietris/iarba in afara pistei si esti “in blana”, ajungi sa participi la un concurs de piruete, iar franarea dinainte si abordarea sicanei Corkscrew era pe sistemul “Doamne ajuta!”. Insa toate astea il fac si mai frumos, mai real, mai interesant si, impreuna cu partile bune enuntate mai sus, il fac un joc de masini cu adevarat bun. Dupa circa 75 de minute de atentie si incordare am reusit un tur bun, sub 90 de secunde, si m-am sculat de pe scaun intepenit, but I was feeling good . Recomand cu caldura acest joc, mai ales daca esti pasionat de simulatoarele auto (volanul si pedalele intra la categoria “neaparat”, nu la “mai ales”). Insa daca o dai in pereti intr-una, te sucesti cu masina in draci, crezi ca pedala din stanga (sau cea din mijloc in cazul unui kit volan + pedale meserias) e doar de decor, vrei sa iei toate curbele cu 300 la ora si nu ai rabdare si calm sa conduci o masina cat de cat aproape de cum se face in realitate, then Need for Speed is the game for you.

Here is my fastest lap from the game. U can also download it in full HD here.

…duminica seara pe BBC. Si la noi dupa cateva ore… depinde
Oh yesyesyesyesyesyesyes. Can’t wait!

PS: Oh yes, and also “cars”. U know, down here, amongst the tags

Cat de maniac trebuie sa fii astfel incat sa iti iei sau construiesti asa ceva? Verrrry cool, nevertheless… nu mi-ar displace si mie unul

De aici.