Pour les connaisseurs…

via.

House and 13 about love…

“He doesn’t love me… he only thinks he loves me…”

Short animation de ~16 minute (nominalizat la Oscaricale… cica) in care s-au folosit circa 2500 de logo-uri oficiale/trade mark stuff pe post de personaje, obiecte, cladiri, vehicule etc.
Enjoy!

Two maniacs, a ton of t-shirts and some nice stop-motion animation. Enjoy!

… click on picture to enlarge…

This being a movie review, spoilers will follow…

Lemme start with the good things about it… coz there aren’t that many… iar dintre chestiile care m-au enervat, am si uitat deja cateva, probabil mecanism de autoaparare, desi l-am vazut de… maxim 10 zile, de doua ori chiar, dupa ce am aflat ca exista si o varianta director’s cut, cu aproape 10 minute mai lunga. Filmul asta ar fi avut destule motive si… ingrediente sa fie un film bun… sau macar peste medie. Are o poveste interesanta, are o distributie bunicica, to say the least – Gerard Butler, parca venit de nicaieri in ultimii 5 ani sa ia niste lauri (de) la Hollywood, mai spartan decat Borcea si Turcu la un loc; Jamie Foxx(xxxxxx), u know, that black guy who did Ray Charles but isn’t quite at Denzel’s level, or Samuel L Jackson’s or Morgan Freeman’s or not even Will Smith’s for that matter; Bruce McGill – I loved him in “The Insider”, and Leslie Bibb – she pretty much is… hot and gorgeous. Toti fac roluri decente, chiar bune… si, pe langa astea, i s-a si facut destula reclama inainte sa apara, la inceputul filmelor la cinema, prin toamna, as if I should have been expecting for the second coming or something…

Si aici am cam ramas in pana de idei in ceea ce priveste partea buna a filmului… All in all, desi povestea e oarecum interesanta si are idei bune, scenariul per total, sau mai bine zis in amanunt, e cel care strica filmul. Nenea Leonidas asta din 300 e un fel de agent CIA. Da ce agent zic eu… e un fel de guru in chestii si trestii si are inventii patentate care mai de care, astfel incat e tatal lor, ce mai. Locuieste cu sotia si fetita lor si cum stateau ei si se jucau intr-o seara, suna la usa niste raufacatori (hai sa le zic asa…). El deschide usa uitandu-se, desigur, in cu totul alta parte decat afara (it makes sense, no?) si primeste o bata in mufarina. Apoi cei doi baieti rai intra peste ei in casa, il injunghie pe el NEmortal, le omoara pe sotie si pe fetita si fura cativa… wha-cha-ma-call-em, suporti de lumanari, pentru ca are sens, clar de tot, sa intri nemascat peste cineva, sa ii omori familia si sa iei doi cacati din casa lor. Si baietii ajung la proces… unul face o inetelegere cu tovarasu’ procuror Geimi Focs, pledeaza vionvat si il da in gat pe celalalt, ala primind pedeapsa capitala iar primul scapand cu trei ani de puscarie (for double murder… cool ain’t it?). Nenea Gerard Butler se supara, isi ia jucariile si pleaca, si pregateste o razbunare timp de 10 ani (meticulos omul…), nu atat in mod direct pe persoanele implicate, cat pe intregul sistem de justitie. One man army – fac za sistam… Si incepe marea rafuiala. In primul rand, in afara de copii, dupa 10 ani toata lumea arata aproape la fel, nimeni nu imbatraneste… Anyway, pe primul talhar, ala care era oricum condamnat la moarte (sentinta executata la 10 ani dupa decizie… mishteaux!) il trateaza cu niste substante schimbate fata de ce se baga la injectia letala de obicei, asa ca gigel moare in chinuri groaznice. Pe al doilea, cel care a bagat cutitul in toata familia lui, il trateaza mai special, sadic si cu pasiune, si il face de pana si Jack the Ripper ar fi fost invidios, initial capturandu-l cu un pistol-capcana care il inteapa pe gigel 2, talharul, cu tetrodotoxina extrasa dintr-un puffer-fish/blowfish, care se joaca cu nervii (la propriu) si paralizeaza muschii si functiile motorii, insa nu si pe cele senzitive. Ce uita filmul sa zica (sau poate au gasit o metoda sa evite asta… cine stie) e ca si diafragma e un muschi, si daca te otravesti cu tetrodotoxina (in cantitati suficient de mari) mori asfixiat/sufocat. Dar… in fine… I’m too picky maybe… Apoi nenea procuroru’ gaseste talharul ciopartit pe o proprietate de a spartanului si il aresteaza cu un alai de masini de politie, swat si eliciopter nene (parca). Insa spartanu’ avea planurile de mult facute. Ramane in puscarie pentru ca isi baga ceva in judecatoarea de caz si distinsa doamna ii refuza cautiunea iar apoi isi omoara colegul de celula si ajunge la carcera. In acesti 10 ani nenea Butler si-a luat si multe proprietati, parte din planul de razbunare, una din ele aproape de inchisoare, si in tot timpul asta a sapat el frumos tunel intre inchisoare si prorpietatea lui (un fel de garaj), probabil gandindu-se ca aia e singura inchisoare din Pennsylvania si poate chair din state… deh. Si, din cand in cand, nenea Butler mai iesea din celula si isi mai ducea o etapa din plan la indeplinire, pentru ca (nu-i asa?) era acoperit de faptul ca el era (teoretic) in inchisoare. Ma gandesc eu acum… nu era mai simplu sa il omoare pe criminalul sotiei si al fetitei lui si sa ii dea foc apoi… sau sa il ascunda in loc public, nu pe proprietatea lui, si apoi sa se razbune pe ei, unul cate unul, din libertate si din umbra? Ca doar avea si resursele si abilitatea asta… Ba da, dar deja vorbeam de alt film. Lucrurile iau amploare si se sesizeaza si supara pana si primarul din Philadelphia, care ii cere lui Foxx sa faca ceva, pe sistemul: “bai, ia prinde-l pe asta, ce naiba!”. Care primar e o femeie. And black. So the mayor is a black lady and the A.D.A. (and later D.A.) is also black… nush daca asa e si in realitate si nici nu ma intereseaza, insa parca au vrut sa dreaga busuiocul scenariului tampitel cu niste political correctness… bullshiiit… Anyway, intr-o zi insa, dupa ce nenea spartanul a killarit si la judecatoare, la D.A. (procurorul șăf) si chiar si la bunaciunea blonda, nenea deputy procuror Jaime Vulpoi (batran deja) ii gaseste smecheria cu tunelul. Nenea spartanul se intorcea de la o plantare de bomboi cu napalm, sa se bucure si veteranii din vietnam, insa in celula il astepta procurorul Jaime. Si ce faci cand esti deja un criminal la randul tau si vine procurorul sef la tine in celula ca sa stea de vorba cu tine si sa… “te aduca pe calea cea dreapta” si iti gaseste ascunzatoarea si modul in care ai operat si nici nu are arma (din cate imi amintesc)? Stai cu el la discutii, nu incerci sa ii rupi capul si sa fugi de acolo… siiiiigur ca da… adica nu. Tu ai principii nene, aia de la intrunirea unde ai pus bomba cea mare tre sa plateasca, ca doar sunt crema societatii and shit… asa ca nenea spartanul activeaza bomba… insa bomba o adusese nenea procurorul la el sub pat. Iete-te a dracu’, cum s-a bagat ea micuta acolo si nu a zis nimic… Dar stati ca e bomba cu efect intarziat… face poc dupa 30 de secunde de la activare, secunde in care nenea procurorul are timp sa fuga, il inchide in celula, iar ajutorul lui, un nene politist, inchide si drumul catre tunel. Asa ca in micuta celula mai ramane doar spartanul si cu napalmul… aproape ca rimeaza…

Si am incalecat pe o sa si am incheiat poveste asa… cu nenea spartanul facut friptura de propria-i bomba si cu ceilalti traind fericiti pana la adanci batraneti. Inca o data sistemul a invins omul si filmul parca vrea sa ne spuna ca daca incerci sa iti faci singur dreptate, justitia nu va fi de partea ta. Ea e de partea infractorilor, cum se intampla de fapt si in realitate de multe ori… ceea ce face filmul asta sa se incheie dam’pulea si cu un gust amar… sa te chinui tu atata timp sa schimbi ceva, chiar daca pe parcurs vrei sa ii omori pe cei care in trecut au fost de acord cu un sistem bolnav, si la final sa o iei in freza de la sistem, e aiurea pentru un film, to say the least. Pentru asemenea chestii exista viata, nu e nevoie de un film care iti hraneste pana aproape de final niste iluzii… Dar stati, ca nu s-a terminat chiar atat de rau! Inainte sa activeze bomba de sub cur, spartanul ii propune un targ lu’ to’arasu’ procuror. Yet another one, intrucat pe parcurs i-a mai propus cateva. Insa nenea Foxx nu mai accepta. “I don’t make deals with criminals anymore”, referire si la cazul talharilor din urma cu 10 ani. Si astfel parca simte si Butler ca a castigat un pic din razboi, si odata cu el, a castigat si spectatorul… Lucru frumos si admirabil… nu, pe bune, e chiar dragut sa bazezi poate intregul film pe chestia asta… pentru ca stim ca procurorii sunt niste baieti buni si draguti care vor sa faca dreptate si sa isi faca treaba cat mai bine. Si daca nenea Jaime a zis ca asa face, atunci sigur trebuie sa il credem… yeah, right, de parca el nu tot din sistem a facut parte pana atunci si va face si in viitor, sistem care te schimba el pe tine, nu faci tu primavara cu o floare. Probabil la fel de incredere si de competenti si aparatori ai intereselor statului sunt si procurorii care mai aveau putin si o aparau pe Lenuta Udrea mai ceva ca ca proprii ei avocati…

Alex Roman e un baiat care face… well, arta (in special) pe calculator, si o face bine. Nu mai auzisem de el pana acum si m-am mirat ca exista unul “de-al nostru” care se se ocupe de asa ceva la un nivel inalt. Alex Roman e insa un pseudonim. Jorge Seva s-a nascut in Alicante in 1979, iar pseudonimul sau vine de la un frate mai mic si de la numele de familie al bunicii, ceea ce ma face sa cred ca cineva din mosi stramosii lui a fost roman si a fugit demult prin tarile calde… but I’m just speculating. Si tot Alex Roman (caci despre el e vorba aici, daca nu v-ati prins deja) a realizat anul trecut un filmulet CG foarte misto, care imbina intr-un mod deosebit ideile de arhitectura si cinematografie (a 3-a si a 7-a arta) si, ca sa il completez eu, pe cea de muzica, intrucat coloana sonora este un organ vital al acestui film. Enjoy!

Mai multe detalii despre film gasiti aici, ceva portofoliu aici, precum si un interviu aici.

PS: filmuletul e maricel (12 minute si aproape 200 de mega), deci e posibil sa se incarce mai greu, dar merita! De asemenea il puteti descarca in HD.

PS2: 10x to Josh.

Hilarious (…si ca tot o sa fie nenea capitanu’ facut Sir in curand).

10x to Sigma.

Pentru ca tot m-am apucat de House M.D., pe de o parte pentru ca am auzit multe lucruri bune despre el (and it is good indeed… maybe a review will follow sometime later…), pe de alta parte pentru ca trebuia sa gasesc ceva cu care sa imi ocup timpul ramas liber dupa divortul de “In gura presei”, and last but not least, pentru ca… cumva in subconstient ma pun in tema pentru operatia ce va urma… melodia acestei saptamani este “tema” muzicala a serialului… and quite a good one. Enjoy! (sau video din serial si varianta cu versuri).

Am asteptat cu nerabdare (mare) show-ul lui Robin Williams de anul acesta, desi nu stiam cand si daca chiar o sa il mai faca, dupa ce a trecut printr-o operatie pe cord si un divort. Iata insa ca asteptarea a luat sfarsit . Dupa “Live at the Met” din 1986 si “Live on Broadway” din 2002, un asemenea show nu trebuia(e) ratat, mai ales ca e vorba de unul dintre cei mai tari (dupa parerea mea) stand-up comedians si, de asemenea, pentru ca face astfel de spectacole foaaarte rar (dupa cum se vede). Asadar, “In this comedy special taped at DAR Constitution Hall, his first solo special on the network in seven years, Williams covers such topics global warming, sex and politics, the state of health care in the country (suggesting a cash for clunkers program for elderly relatives, among other things), drugs – recreational and otherwise – and more personal topics, including his recent heart surgery.”. Trebuie sa recunosc ca show-ul e belea, in stilu-i caracteristic, desi vreo 2-3 faze se cam repeta (sort of) din “Live on Broadway”, iar show-ul din 2002 mi se pare un pic mai bun, insa e poate doar o impresie lasata de faptul ca pe acesta nou nu l-am vazut decat de (aproape) 2 ori . Anyway, enough words on it, go ahead and enjoy the show.

Funny scene from Walk Hard: The Dewey Cox Story.