Actually both. Marele Premiu al Italiei la Formula 1 s-a incheiat de curand. A fost o cursa oarecum ciudata… macar un pic asa. Masinile Brawn GP nu pareau favorite – ele obtinusera locurile 5 si 6 pe grila de start, desi ieri in calificari au dat un pic de banuit, iesind pentru a se califica foarte tarziu si, astfel, pastrand cat mai mult combustibil pentru cursa si, in acelasi timp, reusind o clasare pe grila cat de cat decenta. Startul l-a vazut pe Lewis lansat bine, pe Kimi si mai bine, daca ar fi avut si pista mai lata poate urca chiar pe primul loc in primul viraj, pe Sutil, surpriza calificarilor, cazut de pe 2 pe 3 si in rest… cam pe unde erau si pe grila. Cursa lui Webber s-a incheiat dupa 1-2 km, cand acesta a iesit in decor, acrosat fiind de Kubica. Brawn GP insa a jucat cu cap, si-a facut bine temele si au pus de o strategie foarte buna, masinile lui Barrichello si Button reusind timpi foarte buni in mod sistematic chiar si incarcate cu mult combustibil, astfel incat, dupa prima oprire la boxe, si singura in cazul lor, acestea au ramas pe primele doua locuri. Very good strategy but backed by a car that can deliver, of course. In concluzie, victorie pentru Barrichello si locul secund pentru Button, aceasta dubla a echipei Brawn GP consolidandu-le pozitia de lider la constructori, cu atat mai mult cu cat rivalii de la Red Bull au obtinut doar un punctulet mic mic mic. Hamilton, care a fost lider pana la primul rand de opriri si care a mers mai bine si mai sustinut decat Kimi, care la randul sau l-a avut foarte aproape, in spate, toata cursa pe Sutil, nu a prea gustat initiativa celor de la Brawn GP si, fiind pe locul 3 aproape de finalul cursei si foarte aproape de Jenson, a fortat in virajul Lesmo 1, iar la iesirea din curba masina a supravirat, trimitandu-l pe Lewis destul de violent in parapetul de protectie din dreapta pistei, cursa terminandu-se astfel sub indicatorul de Safety Car (masina nu a mai apucat sa intre efectiv pe circuit). Lewis a plecat pe picioarele lui de la locul accidentului, insa in loc de o pozitie pe podium el a fost clasat pe locul 12. In locul lui a sosit tacticos si la o jumatate de minut intarziere Kimi, acesta fiind la al 4-lea podium consecutiv, el obtinand practic cam 80% din punctajul sau din acest sezon in aceste ultime 4 curse… just because Ferrari was crap in the begining of the season. Lui i-a urmat Sutil care a fost practic egalul lui Kimi in aceasta cursa… doar ca cu vreo 50 de metri mai in spate. Apoi au mai sosit Alonso, Kovalainen, Heidfeld si Vettel. La debutul sau petru Ferrari, Giancarlo Fisichella, inlocuitorul inlocuitorului lui Massa, a fost primul dintre cei care nu conteaza – locul 9. Restul… mai la urma. Mai multe detalii aici.

Astfel s-a incheiat si aventura europeana a Formulei 1 in acest an – competitia paraseste batranul continent pentru cursele ramase din Singapore, Japonia, Brazilia si, in premiera, Abu Dhabi. Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.

A fost un weekend plin de sport(uri)… dar nu am avut nici un chef ieri sa imi dau cu parerea. De fapt vroiam sa scriu multe, la vremea lor… dar nu am mai facut-o… o fac aici, acum, pe (foarte) scurt.

Vroiam sa scriu despre Armstrong care, dupa 3 ani de pauza, nu doar de Turul Frantei ci de ciclism in general, s-a intors in Le Tour si a terminat al 3-lea. E mult, e putin, depinde cum privesti lucrurile. Intr-adevar, Contador l-a batut rau, i-a dat cateva minute bune (nu mai stiu exact cate), insa eu cred ca a reusit ceva extraordinar. Nu mai conteaza ca a castigat 7 tururi la rand in trecut, ci faptul ca la aproape 38 de ani a obtinul locul 3 din circa 200 de oameni in cea mai dura competitie ciclistica spune multe despre el. In ochii mei a scazut destul de mult cand s-a aflat ca a folosit substante interzise. De fapt… cand le-a folosit el nu erau inca interzise, ceea ce poate parea ok. Sunt convins ca inainte de 2000 multi bagau in ei EPO… unii au facut-o si dupa, altii au murit din cauza ei. E oarecum ca la automobilism – mecanisme si inovatii care se folosesc o perioada si apoi devin interzise. Sau raman permise. Si intre timp le adopta toti. Dar cand e vorba de corpul uman, singurele lucruri care ar trebui sa conteze sunt talentul, inzestrarea naturala, ambitia, munca, profesionalismul. Si alimentatia, desigur, dar in cadrul unor limite totusi. Oricum, eu o sa il admir mereu pentru vointa de care a dat dovada cand s-a sculat din morti si a castigat turul over and over (…) and over again.

Vroiam sa scriu despre Rossi care parca e la a 2-a tinerete la 30 de ani, intr-un sport care se incepe la 15 ani la nivel profesionist in competitii de varf. Despre cum merge anul asta si cum se joaca cu adversarii, despre cum il domina pe colegul sau, totodata si cel mai mare rival in acest an, mai ales dpdv psihic. Si despre Jeremy Burgess, acest zeu al ingineriei, care face mai usoare si chiar posibile victoriile lui “Il Dottore”. Despre cat de complex e sportul asta (si automobilismul in general) pe care multi profani il vad foarte simplist – “ce ba, tre sa ai o doaga lipsa, motoru’ cel mai tare si sa ii dai cat te tine”, capitol (complexitatea) la care vreau doar sa mentionez un detaliu aparent marunt dar care dovedeste cat de… geeky poate fi totul cand abordezi problema ca un profesionist desavarsit: JB, inginerul lui Rossi, le spunea jurnalistilor britanici ca poate sa isi dea seama dintr-o poza cu Valentino din timpul cursei in ce tur se afla acesta, cu o marja mica de eroare. Cum asa? Pai pentru ca il cunoaste foarte bine. Si pentru ca Rossi isi schimba stilul de “calarit”, tinuta pe motocicleta in abordarea virajelor, gradul de inclinare etc. in fiecare tur, in functie de necesitati (depasiri and stuff) si de uzura pneurilor si de rezerva (de pneu) pe care o pastreaza Rossi pana la final, just in case. Now, if that isn’t something mind boggling… zau ca nu stiu ce e. It’s quite fucked up even, at least a bit. The so called normal people would say “get a life!”.

Vroiam sa scriu despre FC Barcelona care a reusit sa ia in ultimul sezon tot ce se putea castiga: Campionatul, Cupa si Cupa Regelui Spaniei, Liga Campionilor si SuperCupa Europei. Despre succesele lui Guardiola care, la nici 40 de ani, si-a bifat in CV niste reusite la care altii doar viseaza. Despre acest jucator de geniu, Messi, care ma face sa ma uit cu placere la un sport pe care la noi incep sa il inteleg din ce in ce mai putin.

Ca sa raman in domeniu, vroiam sa scriu despre eternul derby: Steaua – Dinamo, care a fost un bambilici, o turca, parere pe care mi-as fi mentinut-o si daca batea Steaua, si care ma face sa imi pese din ce in ce mai putin de fotbalul romanesc in general, pana cand o sa ajung totally numb. “Noroc” cu media romaneasCA CAre nu ma lasa sa respir aproape de atatia Becali, Borci, Ianci, Coposi, Porumboi, Arpazi, Bucsari si alte specimene cu scoala cat trenul dar care sunt plini de bani, pentru ca la noi se poate.

Last but not least, despre Formula 1, care e mai plina de neprevazut ca oricand. Despre cum Kimi, acest rege neincoronat al circuitului de la Spa, si-a respectat blazonul si a castigat si ieri, ca si in 2004, 2005 si 2007. Despre cum a plecat de pe locul 6 si dupa 4 viraje era pe 2, despre cum l-a luat pe Fisichella dupa retragerea Safety Car-ului si a ramas pe prima pozitie pana la final, despre cum acesta din urma a adus primele puncte (si nu putine) pentru echipa sa, Despre Vettel care si el a mers bine si a terminat pe 3 plecand de pe 8. Despre BMW care… probabil au baut Red Bull si au scos locurile 4 si 5. Despre Barrichello care inca nu s-a prins cum sa ia un start bun. Despre Hamilton si Button care s-au luat de mana in primul tur dupa ce au iesit din cursa si s-au intors la boxe, probabil discutand despre regina. Sau despre Nicole. Despre toate cele…

Vroiam sa scriu si nu am mai facut-o. Nu mai am rabdare si nici atata timp cat mi-ar trebui. Am facut-o totusi acum. Pe scurt insa, nu cum as fi vrut de fapt. Dar tot e mai bine decat nimic.

Cand stii, daca mai e nevoie de vreo confirmare, ca esti mare, MARE Campion? Atunci cand, lasand la o parte recordurile si statisticile, alti mari campioni vorbesc despre tine si te lauda, si nu e doar PR and shit, ci e vorba pur si simplu de recunoasterea unor merite si de respect. BBC a cules pareri si impresii de la sportivi precum Button, Hamilton, Bolt, Sir Matthew Pinsent, Federer si altii, a ales niste clipuri si poze din viata si cariera lui Rossi si a facut un montaj superb, chiar daca are doar doua minute, totul pe minunatele acorduri din Divenire a lui Einaudi. Enjoy!

Se invarte(ste) roata in Formula 1. In poza de mai sus, Jenson Button il intrecea cu un tur pe campionul en-titre, Lewis Hamilton, in cursa de astazi de pe strazile monegasce. Anul trecut, in timp ce Lewis defila cu o relativa usurinta catre titlul de campion, Jenson era undeva in coada clasamentului si era etichetat drept expirat de catre gurile rele si chiar de o parte din presa britanica, aceeasi presa care atunci il slavea pe Hamilton, iar anul acesta se intampla cam invers, relativ la cei doi piloti englezi (deh, presa poate fii de kko oriunde). Gratie schimbarilor de regulament din acest an, cei de la echipa Brawn GP, nascuta din defuncta Honda, au dezvoltat o masina care este exact opusul celei de anul trecut, “ajutati” pe de o parte de faptul ca s-au concentrat inca din sezonul trecut pe masina din acest an, si pe de alta parte de o minte luminata in ale ingineriei, cum este cel al carui nume il poarta echipa. Astfel, ca urmare a acestor lucruri, Button domina acest sezon, avand 5 victorii in primele 6 curse, un debut de sezon ce aminteste de cel al lui Schumacher si Ferrari din 2004 sau de cel al lui Mansell si Williams din 1992, in toate cele 3 cazuri, desigur, masina si echipa avand un aport foarte mare la succesele celor trei. Desi au debutat catastrofal in acest sezon, s-a vazut ca Ferrari au schimbat foaia si s-au adaptat noilor reguli repede si din mers, si au reusit sa aiba o evolutie buna astazi, fiind clar cea mai buna masina dupa monopostul Brawn GP, insa acestia (the reds) sunt inca cu mult in urma lui Jenson & Co. Ramane de vazut, mai ales ca F1 revine pe circuite “normale”, cine va mai progresa si cine va regresa, si, per total, ce se va mai intampla, insa, cred totusi ca lui Button si echipei sale nu ii mai pot scapa titlul anul acesta. Chiar daca nu a trecut decat o treime din campionat si diferenta de puncte nu este insurmontabila, pur si simplu sunt mult prea buni in comparatie cu restul echipelor.

In incheiere, la finalul cursei, JB a facut cateva sute bune de metri pe jos, in alergare, de la locul unde a lasat masina pana la podiumul de premiere (lucru deloc de neglijat, avand in vedere ce efort presupune o cursa de F1), ca sa salute parca si partea de public pe care nu a avut cum sa nu o omita dupa terminarea cursei. Un mic bobarnac dat parca lui Mansell, compatriotul sau, care dupa duelul cu Senna din 1992, in care acesta din urma l-a tinut in spatele lui pana la finalul cursei, nedandu-i lui Mansell satisfactia realizarii celei de-a 6-a victorii din 6 curse pana atunci, in acel sezon, abia se mai tinea pe picioare.