In 2000 venea la Williams un pustiulica de 20 de ani “de mare perspectiva”, asa cum sunt vazuti mai toti tinerii, care insa a reusit sa se “remarce” in sezonul de debut printr-un accident in spatele unui Schumacher care stransese plutonul excesiv de mult pentru un restart de cursa dupa cateva tururi in spatele safety-car-ului. Poate a avut si alte rezultate (in sensul bun al cuvantului) in anul de debut, nu am stat sa caut, dar eu cu asta am ramas in minte. Apoi s-a mutat cu catel si purcel la BAR Honda si lucrurile au mers din ce in ce mai slab. In 2004 insa echipa i-a oferit o masina cu adevarat capabila si ar fi putut sa se bata la titlu. Asta daca Ferrari nu scoteau un monopost cu adevarat extraordinar cu care au dominat sezonul, Schumacher reusind in acel an sa mai doboare niste recorduri, obtinand nu mai putin de 148 de puncte si 13 victorii, din care 7 consecutive. Daca Juan Pablo “Fatboy” Montoya nu era bolovan, ar fi obtinut 13 victorii consecutive, dar asa a fost sa fie… Dupa 2004 insa iar a dat de greu. Pe an ce trecea masina era mai putin competitiva. Prima victorie a venit abia in 2006, in al 7-lea sezon si dupa mai bine de 100 de starturi, lucru care nu suna tocmai bine. Multi se intrebau daca mai are sange in instalatie sau e doar masina de vina, daca nu ar fi mai bine sa schimbe echipa sau daca chiar e ceva de capul lui. In anul/anii anteriori lui 2009 echipa venise chiar cu un aspect (culori, design, etc.) pe fond albastru cu verde, care sa simbolizeze ceva ecologic or something si parca incercand sa mai stearga din imaginea de echipa care se bate sa nu iasa pe ultimul loc. Ma rog, de parca ai putea sa exprimi ganduri ecologice si masini “verzi” printr-o masina care consuma circa 60 de litri la suta de km si scoate binisor peste 100 de decibeli. Si costa o tona de bani si resurse sa o dezvolti si produci. Dar asta e alta poveste. A venit si 2009 apoi. Honda isi anuntase retragerea din F1 si pentru o perioada viitorul lui era incert. Insa echipa a fost preluata de inginerul Ross Brawn care facuse minuni pe la Ferrari si Beneton inainte si care venise la Honda in 2008 si pusese la cale masina din 2009 inca de atunci, sacrificand practic intreg sezonul 2008. Multi se indoiau insa, si pe buna dreptate, de capacitatea de a face mai mult decat figuratie a unei echipe noi, chiar daca era nascuta pe spatele Hondei si dispunea si de bani de la constructorul nipon, precum si alte facilitati, uzina, personal and all that stuff. Dar debutul sezonului actual avea sa inchida gura… gurilor rele si sa demonstreze ca cei de la Brawn GP au interpretat cel mai bine schimbarile (multe si majore) din regulament, construind astfel o masina foarte buna. Suficient de buna incat sa hotarasca in mare masura titlul inca din prima jumatate a sezonului, cu 6 victorii in primele 7 curse. Apoi ceilalti au mai recuperat din terenul pierdut si Brawn GP a mai obtinut doar 2 victorii in urmatoarele 9 curse. Insa punctele s-au tot impartit pe ici colo si a contat mai putin pentru clasamentul general, atat la piloti cat si la constructori.
Si a venit si cursa decisiva (sau daca nu era asta, era urmatoarea). 18 octombrie 2009, Interlagos, Sao Paolo, Brazilia. Calificarile s-au desfasurat pe o ploaie mare de tot care a dus la cateva incidente si la intreruperea sesiunilor pentru mult timp. De cand au inceput si pana s-au terminat, calificarile au durat aproximativ 2 ore si 40 de minute, which is a frickin long time. Si, mai mult decat durata calificarilor, rezultatul lor a fost plin de surprize. Ca tot sezonul asta de altfel, de la un punct incoace (cel putin). Multe surprize, multe rasturnari de situatie, de la o cursa la alta sau chiar de la calificari la cursa (in acelasi GP), putina constanta. Per total insa destul de mult spectacol. Surprizele din calificari au fost: Vettel pe locul 16 si Button pe 14, in conditiile in care Barrichello obtinuse pole position, Hamilton pe 18 (sau undeva la mama dracului), Rosberg undeva pe la locul 8, oricum, mai sus decat de obicei, Webber intr-o revenire, pe 2, Sutil pe 3 si restul… pe ici pe colo. Ah, da, Fisico pe 20, deoarece in calificari a atins din greseala butonul de “engine cut-out” de pe volan si a ramas ca proasta-n mijlocu’ drumului, si phootoota si cu banii luati. Apoi a venit si cursa, de data asta pe uscat, fapt care anunta oarecum posibile schimbari in timpul ei. Si ele au venit. Startul l-a vazut pe Kimi lansat bine, urcand pana pe 3. Insa el nu a invatat de la Schumacher in 2006 si, depasind pe exterior in primul viraj si atingand cu roata spate eleronul fata al lui Sutil, s-a ales cu o pana. Si daca asta nu era de ajuns, inainte de virajul al 4-lea, incercand sa il atace pe Webber, a intrat si in spatele acestuia din urma care incerca sa il tina la respect, asa ca a trebuit sa intre la boxe atat pentru schimbul pneului(rilor) cat si pentru schimbul eleronului. Pana la urma asta e, se mai intampla si din astea in curse. Dar conationalul sau, Kovalainen, care facuse un balet in al 2-lea viraj, a intrat si el si, vrand neaparat sa iasa in fata lui Kimi, a plecat cu tot cu furtunul de alimentare prins de masina. Furtunul “a scuipat” in urma sa benzina/vapori care la contactul cu partile incinse ale masinii lui Raikkonen (aflat in urma sa) au luat foc, facand un mic Kimi-barbecue. Quite a scary moment, insa dupa 1-2 secunde de minipanica, the ice in the “Iceman” put out the fire. Suntem tot in primul tur. Trulli il prinde din urma pe Sutil si iese pe exteriorul virajului 5, side by side. Insa asfaltul se terminase, fapt pentru care Jarno pierde controlul pe iarba si il scoate si pe Sutil. Sutil o ia pe aratura si in urmatorul viraj iese fix in calea lui Alonso care nu il mai poate evita. 3 abandonuri in cateva secunde, lucru ce a determinat intrarea safety-car-ului si treaba s-a mai calmat. Barichello a condus plutonul, fara sa se distanteze insa, pana la prima serie de opriri la boxe. Webber insa a continuat rapid si, la revenirea in pista, si-a pastrat locul 1, obtinut dupa intrarea lui Rubens la boxe. Hamilton recupera bine si repede. La fel si Vettel. Button intrase deja in puncte dar, cu Barrichello inca bine pozitionat, campionatul inca se juca. Tin sa mentionez ca, spre rusinea mea, am trecut de la sportul nr.1 la sportul nr.2 (sau… mai jos) si nu am vazut decat prima jumatate a cursei, facandu-mi “datoria” de ripper/coder video pentru tracker de la ora 20, insa am luat pulsul cursei uitandu-ma pe f1.com’s live coverage. Cursa s-a incheiat astfel: victorie Webber, a 2-a din sezon si din cariera, un loc doi pentru Kubica, BMW aratand o forma mai buna in ultima parte a sezonului (la ce bun?), locul 3 pentru Lewis, un loc pe podium nesperat avand in vedere pozitia sa pe grila, Vettel pe locul 4, si el cu o evolutie foarte buna, Button pe 5, de asemenea cu un salt mare fata de pozitia de pe grila, Kimi pe 6, destul de ok avand in vedere incidentele din primul tur, Buemi pe 7, aducand cateva puncte importante petru echipa sa, Barrichello pe un dezamagitor (pentru pretentiile si asteptarile sale) loc 8. Astfel, cu o cursa ramasa in acest sezon si 15 puncte avans fata de urmaritorul sau, Jenson Button este noul campion mondial, in al 10-lea sau an de Formula 1 si dupa 171 de curse. Well done to him and his team, also crowned world champions today!
Finalul de sezon 2009 ne mai aduce o ultima cursa, pe 1 noiembrie, in Abu Dhabi, cursa fara miza practic dar in care vom avea placerea sa vedem un circuit nou, intrucat (nu-i asa?…) o tara, fie ea si una aflata in desert, pentru care banii nu reprezinta nici o problema nu putea sa nu aiba totusi un Mare Premiu de Formula 1; ne aduce o lupta intre McLaren si Ferrari pentru locul 3 la constructori, precum si una intre Kimi si Lewis pentru locul 1 milion la piloti; ne mai aduce de asemenea si noi stiri (presupun) legate de transferuri in randul pilotilor precum si, probabil, vesti despre noile echipe din anul urmator; ne mai aduce si un nou presedinte FIA, ales dintre fostul manager de la Ferrari, francezul Jean Todt si fostul campion de raliuri, finlandezul Ari Vatanen.
Mai multe detalii aici si aici.
. A nice little video made by 
