Anten troa zice ceva de o magistrala de metrou prin (adica pe sub) Drumul Taberei. Mda… sigur… ca si autostrada Bucuresti – Brasov sau cea din Ardeal sau [...] si ca multe alte lucrari de genul asta. “Proiectul va fi finalizat în 4-5 ani”… imi place precizia datei de finalizare, e tipic romaneasca. Oricum, e foarte (in)credibil timpul de executie, dupa ce s-au facut 3 statii in Bucuresti in ultimii 17 ani… Adica asta va fi gata cam prin 2700. Dupa a 2-a venire a lui Gizas. Mergeti ba si sugeti vreju’!

Ete pula… La noi nu e ca la voi, nenicule!

O zi de cacao in care am frecat menta si omorat nervii pe la Pulitie vreo 8 ore pentru un cacat de act, fara buda la indemana (alea (total ne)ecologice nu se pun) si intr-o caldura mai mare ca afara, ca deh, avem terminale de aer conditionat in incapere dar nu le dam drumu’ sau nu functioneaza. Toate m-au secat azi. Rude, oameni in general, birocratia, sediu de politie fara veceu, terasa cu veceu si baie fara apa si tiganu’ borat cu taxiul lui Hyundai de culoarea cacatului de bebe, care “mi-a vorbit frumos” sa nu parchez in statia lui de taxi (!?!), de parca in starea in care eram mai conta cat de frumos mi se vorbeste atunci cand mi se fac niste observatii asupra unui lucru la care nu am si nu exista solutie. Asta cu vorbitul frumos cand ti se spune sa nu mai parchez in locul X e ca si cum cineva te-ar injura de mama calm si cu zambetul pe buze. Nu, nu pot sa raspund tot calm si in nici un caz sa ma conformez, nu parchez acolo de al dracu’ sau ca sa oftic pe cineva, ci pentru ca nu am incotro. M-au mai enervat si spam-urile de la Raifaizăn si BT (3 astazi!) cu bancile pulii (phishing si scams, evident), may fire and brimstone fall upon them! Dar nu despre astea e vorba in postul asta, pentru ca m-as intinde pe prea multe pagini (ecrane). Deja am scris 13-14 randuri si nu am vorbit despre nimic la obiect. Insa a fost o zi numai buna ca sa ma puna… in forma pentru postul asta. After all, motto-ul blogului este “ranting…”, lucru pe care l-am facut si in randurile de mai sus, si il voi face si in continuare, la obiect si in conformitate cu titlul insa. Si ce zi mai buna decat asta de a “rant-ui”. So here is a couple… (of rants).

Incep prin a mentiona ca, in general, intr-o… disputa, sa zic asa, merg pe principiul “cel mai destept cedeaza (primul)”, aici nefiind cazul unei… situatii de masurat desteptaciunea sau inteligenta. Insa prefer sa… las de la mine. Reversul medaliei este ca atunci cand ma enervez si rabufnesc sunt cam turbat, dar se intampla rar si e o alta discutie. Iar lasatul de la mine e de cele mai multe ori ok. Insa se intampla ca prin atitudinea asta sa… fiu practic luat de fraier uneori. Ceea ce e de cacat. Iar acum, in this particular situation, simt nevoia (apasata) de a nu ramane dator. Asadar, cu riscul de a-mi pierde din… onoratul auditoriu (sau “cititoriu”) si de a nu mai avea sporadicele vizite pe blog (…ce tragedie) din partea unei adrese de Orange, via Tunari (ala de langa Pipera) si care mai nou, cred, a descoperit linkul de “Ignore my browser” din widget-ul FEEDJIT (you can’t hide from the Apache access log though), tin sa urez un “sincer” si “calduros” “La Multi Ani, Coae!” si sa-i dedic melodia celor de la Parazitii, sau in cazul asta doar refrenul ei, unui mare carnat in viata mea, acest aducator de furtuna sau acest stapan al creaturilor mitice inaripate si fioroase. Nu esti tu chiar cel mai mare carnat care mi-a cauzat dureri de cap si nici nu am un top al carnatilor, insa poti sta linistit, esti sigur printre ei. Cu riscul de a fi aici un pic de “sore loser”, trebuie sa mentionez ca mult mai rau decat un sore loser este un unbearable winner. Unul atat de smug, arogant si ingamfat care face pe desteptul cam in orice discutie, pentru ca, nu-i asa, e bine sa fii din ala… sigur pe tine si cu nasul pe sus, care tine sa ma corecteze la greseli petru ca trebuie sa para cocos, care tine sa imi explice si exemplifice cu linkuri… incredibil de dificil de gasit din wikipedia, orice chestie care de fapt nu ma intereseaza, petru ca altfel as fi cautat explicatii si eu, si care, in general, vrea sa se bage in seama si sa fie un smartass ca si cum e normal sa te porti cu cineva de parca totul e in regula, de parca v-ati trage de sireturi si ati fi prieteni, in conditiile in care acea persoana ti-a cauzat multa multa suferinta. Nu-i asa ca e misto blogging-ul? Foarte tare… poti sa discuti, vorbesti si dai replici cuiva despre care stii cate ceva doar, insa practic nu il cunosti si nici nu vrei sa il cunosti, pentru ca ti se rupe pula de el. Ei, hai nici chiar asa, daca mi s-ar rupe nu as mai fi scris postul asta. Dar pe acolo. O, da, e chiar minunat! Tin in mine postul asta de mult… de luni de zile. Intre timp am mai adunat niste randuri, am mai inghitit niste vorbe la care am preferat sa nu raspund la vremea lor si azi mi-am facut plinul. Am tinut in mine pana azi, dar astazi am tras o laba si mi-am dat drumu’. Si, iata, a iesit postul asta. Laba, stii, chestia aia atat de familiara tie pana acum vreo 4-5 luni. Asa cred cel putin. Asta reiese din munca mea de “detectiv”, metoda prin care am aflat si cand sa iti fac urarile astea de azi. Si am mai aflat multe alte lucruri care m-au oripilat, dar ce mai conteaza… Stiu, nu e vina ta, decat prea putin. Poate un 10%, ca sa dau un procent si sa dau astfel o nota de inginerie acestui post. Restul de 90% e vina persoanei de langa tine… And I know I should be pissed off mainly with her, and I am still, but you know, she is someone I know and I’ve known very well, whereas you are a stranger to me so I can’t be indifferent to your part of the bullshit and in a world of anarchy I would have no problem in crushing you. Hai sa iti prezint un poem maret si plin de lirism, din Shakespeare: “Stii ce-a zis vulpea la arici? / Mai da-te-n pula mea d’aici!”

A doua urare “de bine” vine fara o ocazie speciala, dar unde intra una mai merge inca una, (double penetration, ce pula mea), si se indreapta catre o vaca (sau mai multe, daca se mai simt amatoare cu musca pe caciula, they are free to join in) cunoscuta in mitologie (culmea, tot ceva mitic, ceva fabulos… la propriu) drept nevasta (una din ele) lui Herpule. Nu stiam ca Hercule a avut o nevasta vaca dar asa se pare ca au stat lucrurile. Stiu ca persoana in cauza nu ma citeste, si poate nu m-a vizitat in mica mea lume virtuala niciodata, dar daca va ajunge pe aici (ever), sa stie ce simt pentru ea. Aceasta adevarata distrugatoare de barbati (vezi coae, si eu stiu sa caut in wikipedia, sunt un “geniu”) mi-a ajuns la sufet cand a mancat cacat si si-a dat cu parerea despre mine, pentru ca, nu-i asa, e simplu si foarte “in regula” (in regulate-as) sa iti dai cu parerea despre cineva pe care nu il cunosti. Asa ca aici, acum, platesc cam cu aceeasi moneda. Bine, am avut referinte si mi s-a facut reclama negativa destula, tocmai de acolo de unde m-as fi asteptat cel mai putin. Or never, actually. Probabil asta a fost multumirea atat din partea “reclamistei” cat si a vacii, pe care am primit-o… In definitiv eu nu am facut decat sa le facilitez intalnirea si sa le transform prietenia din spatiul virtual intr-o prietenie reala. Nu ma consider buricul pamantului, probabil sau… aproape sigur ca ea s-ar fi realizat si fara ajutorul meu… intr-un tarziu. Insa asa e cand unii sau unele sunt niste backstabbers. WeeGee forgives… but he never forgets.

Cam asta a fost. I hope I was ranting well enough… hard and harsh enough. I hope I was acid enough and mean ehough. By God, I really hope I was pure evil ! Coz there’s plenty more where those rants came from. Astept doar ocazia…

PS1: I would like to kindly say that if you have any commets to make or any suggestions whatsoever, DO PLEASE, and I insist, keep them to yourselves.

PS2: Nu am nevoie, Coae, de replica, asa ca, te rog, nu te obosi. In primul rand nu te citesc, am facut-o doar de cateva ori prin iarna si in al doilea rand ai facut destule. You started it, I ended it. DON’T start it again!

Nu trebuia sa ne mai si confirmi, stiam deja ca esti plictisitoare si inspaimantatoare, ba chiar si ca esti (o) obosita! Nu stiam insa ca iti vezi mortii cu ochii… stii, pe la noi pe aici tot cu ochii ni-i vedem dar, dupa cateva zile, ii si ingropam. Si dracu stie cate ai mai debitat, ca dupa vreo doua minute eram pe jos de ras si nu am mai ascultat si continuarea interviului. Si chiar daca esti deja o mare vedeta si ai videoclipuri pe youtube cu milioane de views (mai dati-o in poola mea!), mai pune dracului mana si/sau urechea pe niste lectii de engleza daca tot dai declaratii si interviuri in aceasta limba, ca esti praf si pulbere, imi aduci aminte de niste colegi din gimnaziu care spuneau “I eating” si “I sleeping”, ca atata ii ducea mintea pe ei, saracutii, si nu puteau sa invete o regula si un cacat de conjugare. Mai lipsea “I shitting” si tacamul era complet… Pofta buna, Inna!

Sau mai bine nu… tu tine-o pe a ta si toceste versurile alea (doua, trei, cate au melodiile tale). La cat esti de vedeta nu mai conteaza cum si ce vorbesti, important e sa lalai bine. In plus, se intampla si la case mult mai mari, desi cred ca tu ii depasesti lejer pe fostii (si actualul) presedinti ai tarii (aia pronunta aiurea dar macar stiu gramatica, ei sau consilierii lor). Sau, ca sa ramanem tot in domeniul muzical, iti fac o dezvaluire – si Julio Iglesias a invatat pe de rost primele melodii (versuri) cantate de el in engleza si habar nu avea ce spunea/canta. Insa, spre deosebire de tine, de atunci s-a (mai) pus la punct si, mai ales, e o vedeta a muzicii putin mai mare decat tine. Insa doar “putin”.

Priviti, minunati-va, inspaimantati-va si radeti bine . Chiar daca ea marturiseste asta, va asigur ca nu o sa va plictisiti:

Ce inseamna sa fii credincios? Pai… hai sa judecam democratic si sa ne supunem (parerii) majoritatii. Adica nu e mereu cum zic eu, dar in general asa se intampla. La noi la Romanica, sa fii credincios inseamna:

- sa iti faci cruci (multe cruci) cand treci pe langa o biserica, manastire sau, la o adica, orice constructie cu o cruce in varf, chiar daca nu stii ca trebuie sa tii degetul mare, aratatorul si mijlociul impreunate (si nici ce semnificatie au ele), iar inelarul si degetul mic in podul palmei;
- sa mergi duminica dimineata la biserica pentru ca “asa se face” si atunci e liturghia, chiar daca al de sus s-a odihnit duminica (so why shouldn’t you?);
- sa mananci numai legume pentru ca “e post”, desi tu poate intreprinzi activitati fizice (sau poate chiar intelectuale) intense si organismul are nevoie de calorii, pe care le suplinesti apoi cu o tona de paine (baga mareeee ca e buna, e de post, e sanatoasa);
- sa zici ca postesti prin faptul ca nu mananci mancare de origine animala, dar sa bagi in tine alcool si tigari la greu, sa injuri mult si sa faci numai tampenii (lasa ca te duci duminica la biserica, bagi 3 cruci si un doamne iarta-ma si se rezolva);
- sa zici “Eh, asa a vrut Dumnezeu” cand un camionagiu (la volanul camionului sau, desigur) da peste un nefericit (cu o masina mica de obicei), care mergea linistit si regulamentar (si, daca se poate, si cu toata familia in masina) si il face zob;
- sa vrei sa te strivesti in multime, chiar daca ai vreo 70+ de ani si esti blonav(a), ca sa iei niste agheasma si sa atingi sau chiar sa pupi (ewww) niste moaste, chiar daca nu sunt decat niste ramasine dintr-un corp care, din varii motive (stiintifice, nu miraculoase), nu a putrezit (complet);
- sa crezi ca agheasma are puteri miraculoase, chiar daca este de fapt doar apa, plain and simple (da, daca nu bei apa un anumit numar de zile, o sa mori, dar asta nu e miracol);
- sa crezi ca o icoana poate fi facatoare de minuni (si sa faci multe cruci si sa o pupi), chiar daca nu e decat o pictura cu nimic deosebita fata de altele (and if you ask me, van Gogh did a far better job);
- sa crezi ca de trei ori cifra 6 este un numar diabolic si ca banul e ochiul dracului, la propriu (probabil), pentru ca suma valorilor bancnotelor (sau “bacnotelor”, cum scriu cei de la B1 TV) la noi este 666 (inseamna ca in SUA de exemplu, ca si in multe alte tari de altfel, e ok cu bani pentru ca suma valorilor bancnotelor este 188), chiar daca 666 este doar un simplu si banal numar;

Etc etc etc. Si nici macar nu m-am legat de “za baibal” si povestile din ea sau de alte chestii mai… ample, sa zic asa. Ei bine, parerea mea (si ca oricare alta opinie de pe acest blog), fara sa ma dau cunoscator al adevarului absolut, e ca toate astea nu reprezinta credinta, ci inseamna de fapt superstitie, fariseism, ipocrizie. Sau, intr-un singur cuvant – prostie! Dar “credinciosii” cred cu tarie ca lucrurile stau cum am zis mai sus si ca asa e bine. Eu pot doar sa imi mai pun (pentru a n-a oara) mainile in cap si sa ma… mir de faptul ca inca ma mai mira ceva pe lumea asta.